Curtea de Apel Brașov admite sesizarea CJUE într-un dosar al lui Căncescu / Întrebările DNA privind decizia CCR legată de prescripție

Curtea de Apel Brașov admite sesizarea CJUE într-un dosar al lui Căncescu. Curtea de Apel Braşov a decis, vineri, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări referitoare la termenele speciale de prescripţie, în unul din dosarele în care este judecat fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.

Potrivit minutei deciziei publicate pe portalul instanţei, judecătorii au decis, în baza art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), admiterea cererii Direcţiei Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov şi au dispus sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu trei întrebări preliminare.

Minuta o puteți citi aici.

Ce vor să afle magistrații

Curtea de Apel Brașov întreabă CJUE dacă reglementările UE „trebuie interpretate în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile în situaţia în care o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (…) cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză”.

Totodată, în caz de răspuns afirmativ la prima întrebare, Curtea de Apel Brașov întreabă CJUE dacă instanțele naționale de drept comun pot fi ținute de deciziile CCR și ÎCCJ să lase neaplicată din oficiu jurisprudență europeană, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a CJUE, că această jurisprudență este contrară reglementărilor europene.

Curtea de Apel Brașov admite sesizarea CJUE într-un dosar al lui Căncescu. Sesizarea CJUE cu aceste întrebări a fost decisă într-unul dintre procesele de corupție al lui Aristotel Căncescu.

Este cel în care acesta a fost condamnat la aproape 9 ani de închisoare. Detalii, aici.

Până la primirea răspunsului, instanța suspendă acest proces. Însă restul instanțelor pot sau nu să aplice decizia CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Proces suspendat

Mai mult, Curtea de Apel Braşov a constatat suspendat cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile sesizate în cauză până la reluarea procesului.

I. În baza art. 3 alin. 2 şi 5 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, dispune suspendarea judecăţii cauzei.

Cu recurs la instanţa superioară doar în ceea ce priveşte soluţia de suspendarea a cauzei, în termen de 72 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsă.

Definitivă în ceea ce priveşte soluţia privind cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
II. (…) În baza art. 156 alin. 1 C.pen., constată suspendat cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile sesizate în cauză.

Minuta Curții de Apel Brașov

Dosar cu condamnări grele

Astfel, dosarul – în esență de dare și primire de mită pentru locuri eligibile pe listele de candidați ale PNL Brașov – a fost pus în așteptare. Judecata se va relua după venirea răspunsurilor pe cale oficială de la CJUE.

În același dosar, Sebastian Grapă a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare.

Valentin Olimpiu Șoneriu, Dragoș Romulus Crăciun, Cătălin George Munteanu și Vasile Ungureanu au scăpat doar cu câte un avertisment.

Sabin Adrian Neag a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare.

Cristinel Paltin a primit 2 ani de închisoare cu executare.

Gheorghe Claudiu Cornea a primit 6 ani și 4 luni de închisoare cu executare.

Florin Gabriel Cornea a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare.

Radu Petru Ispas a fost achitat.

Viorel Costea a primit 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare, cu termen de supraveghere de 3 ani, potrivit sentinței.

Gavril Matei a fost condamnat la 6 ani de închisoare.

Instanța a dispus încetarea procesului pornit împotriva inculpatului Ioan Iancu Boeriu, întrucât în 30 martie 2022 a intervenit decesul său.
Ovidiu Ioan Stîngu, Cosmin Ioan Leancu și Lucia Cristina Grama au primit câte o amendă penală de 9.900 de lei.

Prescripția închide sute de dosare cu prejudicii de 1,2 mld. de euro

Procurorul-șef DNA, Crin Bologa, a declarat la Europa FM că parchetul anticorupție va încerca în fiecare proces sesizarea CJUE și nu va clasa niciun dosar ca urmare a deciziei CCR.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat recent o decizie importantă privind prescripția, în urma unor hotărâri CCR. Mii de inculpați ar putea scăpa de pedeapsă prin prescrierea faptelor, în urma acestei decizii.

Este vorba despre un articol din Codul Penal, care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi care a fost declarat neconstituţional.

Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere.

Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen era prelungit prin efectuarea unor acte de urmărire penală.

„Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.

Sesizări mai multe instanțe din țară

Articolul a ajuns pe masa magistraților CCR în 2018, după ce au făcut sesizări mai multe instanțe din țară. CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului avea efectul întreruperii prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă și trebuie înlocuită.
Cum în patru ani nu a fost modificată de Parlament, Curtea a constatat, din nou, neconstituționalitatea acestui articol în mai 2022. Drept urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să se pronunţe asupra modului de aplicare a celor două decizii CCR.

Mai multe instanţe din ţară au solicitat ÎCCJ să stabilească dacă acestea retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.
557 de cauze penale, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, vor fi închise ca urmare a deciziilor privind prescripţia, a anunțat DNA la sfârșitul anului trecut.