Consiliul Național al Elevilor acuză Ministerul Educației de „lipsă de viziune”

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) respinge ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru pentru învățământul gimnazial, elaborate de către Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei şi de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Conducerea CNE a lansat o rezoluţie prin care îşi exprimă nemulţumirea faţă de de cele trei variante de plan-cadru elaborate de Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Planul-cadru este documentul care prevede ce discipline vor face elevii de clasele V-VIII şi câte ore îi vor fi alocate pe săptămână fiecărei materii. „Luând în considerare faptul că analfabetismul în rândul elevilor este de 6% şi în creştere, analfabetismul funcţional este de 42%, iar rata de părăsire timpurie de şcolii este de 17% şi în creştere (cu precădere între învăţământul gimnazial şi liceal) (…) considerăm ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru, având în vedere faptul că nici una dintre acestea nu vine în întâmpinarea nevoilor şi cerinţelor actuale ale elevilor”, spun reprezentanţii elevilor. De asemenea, elevii condamnă „lipsa de viziune” a reprezentanţilor Ministerului, care, cred ei, „ar trebui fundamentată pe un studiu de fezabilitate şi de impact privind conturarea profilului elevului absolvent al celor 10 clase de învăţământ obligatoriu”.

Elevii propun gimnaziu de cinci ani

Elevii susţin aplicarea Legii 1/2011 cu privire la susţinerea masteratului didactic pentru toate cadrele didactice din sistemul de învăţământ şi implementarea unui program naţional pentru formarea continuă a cadrelor didactice care să aibă statut obligatoriu. De asemenea, ei propun reorganizarea structurii anilor de studiu, aşa cum prevedea iniţial proiectul de lege a educaţiei naţionale, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu astfel încât învăţămîntul obligatoriu de 10 clase să fie format din cinci clase primare (clasa zero, clasele I-IV) şi cinci clase gimnaziale (clasele V-IX). La sfârşitul celor 10 ani de învăţământ obligatoriu, elevii spun că ar trebui să se susţină un test naţional care să evalueze suma de competenţe dobîndite în cadrul anilor de studiu. În acest sens, planul-cadru ar trebui să aibă în vedere propunerea de includere a clasei a IX-a în cadrul învăţământului gimnazial. Ei propun ca evaluarea să fie formată din mai multe probe pe parcursul mai multor zile, evaluarea să abordeze atât latura teoretică, cât şi pe cea practică prin diferite etape ale procesului de evaluare şi în majoritatea cazurilor, acolo unde se poate, testele să fie aplicate sub formă de grilă, iar rezultate să fie exprimate sub formă de nivel de competenţe, prezentate defalcat.

Angajare sau liceu, după 10 clase

O altă propunere a CNE este ca, după cei 10 ani de învăţământ obligatoriu, elevii să se poată angaja, având vârsta minimă legală pentru a intra în câmpul muncii, sau să se poată înscrie în învăţământul liceal, „căpătând mai multă maturitate şi experienţă astfel încât să poată lua o decizie informată cu privire la traseul educaţional individual”. De asemenea, învăţământul liceal, teoretic, tehnologic sau vocaţional, ar trebui să aibă o durată de 3 ani, în urma căreia elevii să poată intra în câmpul muncii, obţinând calificarea sau continuând cu studiile universitare, mai spun elevii. „Mai mult decât atâta, trebuie luat în considerare faptul că, din 2020, învăţământul devine obligatoriu pentru 13 clase (0-XII)”, potrivit sursei citate. CNE încurajează şi parteneriatul între instituţiile de învăţământ, AJOFM şi mediul antreprenorial, în vederea eficientizării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă.

Consiliere pentru elevi şi sport în centre specializate

Elevii susţin că este nevoie de implementarea în regim de urgenţă a unui program naţional pentru consilierea elevilor din învăţămîntul gimnazial şi, totodată, creşterea numărului de consilieri psihopedagogici raportat la numărul de elevi. „Propunem implementarea unor proiecte de infrastructură pentru crearea unor centre de consiliere psihopedagogică astfel încât, începând din clasa a V-a, fiecare elev să poată beneficia gratuit de consiliere. În acelaşi timp, procesul educativ trebuie să fie în strânsă concordanţă cu specificul fiecărui elev, dar şi cu traseul educaţional individual”, spun reprezentanţii CNE. Mai mult, elevii cer reprezentanţilor Ministerului Educaţie să suplimenteze numărul orelor de sport la trei ore pe săptămână. „În acest sens, considerăm vitală modificarea conceptuală a structurii orei de sport, având în vedere caracterul vetust al desfăşurării acestora. Aşadar, propunem ca elevii să fie motivaţi să întreprindă activităţi sportive în centre specializate, susţinerea orelor fiind mai apoi dovedită. Având în vedere dotările proaste ale şcolilor şi inconvenienţa orei de sport situate între ore teoretice, costul ar trebui să fie suportat într-o măsură oarecare de către unităţile de învăţământ”, potrivit sursei citate.