BRAȘOV. Slujbă de pomenire pentru profesorul Ioan Sorin Apan

Acum șapte ani, o boală nemiloasă îl răpea prematur, la doar 55 de ani, pe profesorul Ioan Sorin Apan familiei şi tuturor celor cărora le-a fost drag şi de mare folos. Născut la Târgu-Lăpuş, în 11 mai 1957, şi adoptat de Braşov din 1968, „Profu’ ”, Ioan Sorin Apan era profesor de fizică şi de teologie, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, etnolog, folclorist, pictor de biserici, creator de artă populară, scriitor şi acordeonist. A publicat două cărți, care au fost și reeditate, „Taina Mării Negre – Oceanografie și folclor” și „Taina Cerului – Astronomie și folclor”. A predat în comuna Bogdan-Vodă (Maramureș) şi la Prejmer, la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, la Liceul „Nicolae Titulescu”. Ioan Sorin Apan a contribuit esențial la înființarea Seminarului Teologic Ortodox „Dumitru Stăniloae” din Brașov, pe care l-a și condus. Ajuns la Colegiul Național „Andrei Şaguna”, Ioan Sorin Apan a creat în 1998 un atelier unic de creaţie – crestături în lemn, pictură de icoane pe sticlă şi lemn, de încondeiat ouă, de ceramică şi olărit, de ţesut pe război – şi de spiritualitate românească, „Minisatul Sf. Andrei”, cu care a reuşit să recupereze cultura tradiţională a satului românesc, reconstituind ceremoniale folclorice din zona Brașovului și din alte zone etnofolclorice din țară. Toate generațiile de elevi s-au bucurat să descopere alături de el colindatul, meșteșuguri tradiționale: pictura pe sticlă, încondeiatul ouălor, sculptura, dar și reconstituiri ale vechilor obiceiuri ca Sânzienele sau Cununa Secerișului. Poate cel mai mare har al profesorului Apan a fost acela de-a fi un om cu putere să schimbe radical în bine minţile şi sufletele tinerilor, un om ce lasă urme nepieritoare în locurile prin care a trecut şi în conştiinţele celor care îl întâlnesc.
„Tot ce făcea Sorin era ieşit din comun, cînd nu era direct senzaţional. Fondul profund al fiinţei sale era nerăbdarea. De aici puterea seducătoare a excentricităţii sale, de aici imperativul de a realiza imediat ceea ce se profila ca imposibil de realizat: şi, desigur, preferinţa pentru soluţiile de forţă, acelea care să confere actului, împreună cu strălucirea, eficacitatea sa imediată. Sorin era fascinat de propria sa credinţă în posibilitatea imediatului magic, căruia îi jertfea orice, inteligenţă, bun-simţ, prudenţă, prietenie. Credinţei în adevărul creştinismului Sorin i-a jertfit totul: a făcut şi sacrificiul cel mai enigmatic dintre toate, cel mai dureros, sacrificiul superbei sale inteligenţe”, a scris Horia-Roman Patapievici despre marele său prieten în „Zbor în bătaia săgeții”.

Toate aceste fraze de mai sus nu reușesc să cuprindă cu adevărat viața unui om care a fost „risipitor de iubire”, după cum îl numea, într-o evocare, părintele Gheorghe Dănuț Benga, protopop al Brașovului, care i-a fost elev și care și-a descoperit chemarea când l-a cunoscut mai îndeaproape pe Profu’. De altfel, Ioan Sorin Apan va fi pomenit astăzi, după Sf. Liturghie (care începe la ora 9), chiar în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piața Sfatului, unde slujește părintele protopop. Familia, prietenii și foștii elevi se vor duce apoi la mormântul situat în cimitirul din curtea Bisericii Sf. Treime (de Pe Tocile).