BRAŞOV. Problemă „spinoasă” între vecini, de la teren, în centrul oraşului!

Între drumuri la Poliție, Parchet, Prefectură și alte instituții ale statului, un brașovean care locuiește pe strada Iuliu Maniu ne-a solicitat ajutorul într-o problemă de grănițuire și nu numai.

Omul se plânge că, în urma unui proces, el și ceilalți locatari ai imobilului de pe strada Iuliu Maniu nr. 25 s-au trezit cu un executor judecătoresc în curtea comună, deși nu fuseseră implicați în judecarea dosarului, iar grănițuirea trebuia să se facă pe strada Aninoasa.

„Nu s-a prezentat o hotărâre de instanță unde să specifice clar că grănițuirea se face între Iuliu Maniu 25 și Iuliu Maniu 25 A. Toate actele se referă la strada Aninoasa nr. 7”, ne-a explicat A.M.

Potrivit acestuia, în data de 20 noiembrie 2017, executorul T.C.T. a mers însoțit de topometristul P.R. la adresa Iuliu Maniu nr. 25 pentru grănițuire, deși grănițuirea trebuia să se facă pe strada Aninoasa nr. 7.

După trei zile de la „vizita” respectivă, A.M. a depus plângere la Secția 2 Poliție Brașov, precizând că are calitatea de proprietar al unuia dintre apartamentele de pe strada Iuliu Maniu nr. 25, cu drepturi comune cu ceilalți 9 proprietari de la adresa respectivă.

„Ne-am adresat executorului, motivul cu care au intrat în curte fără ordinul unui for judecătoresc, refuzând motivul înscris pentru grănițuire. Grănițuirea era pentru adresa str. Aninoasa nr. 7 și 9. Refuzând părăsirea curții, a făcut grănițuirea în curtea din strada Iuliu Maniu nr. 25. Pentru evitarea unui scandal, am solicitat intervenția la nr. 112, după puțin timp au venit de la Secția 2 Brașov, unde au luat la cunoștință de fapta de mai sus. În loc să ceară actele executorului și actele de proprietate ale proprietarilor, ne-au amenințat că, dacă îi mai solicităm, ne amendează. Și au plecat. Cer raportul (copie) pentru această deplasare și modul de soluționare, având nevoie la instanța de judecată”, a scris A.M. în solicitarea către Secția 2 Poliție Brașov.

În replică, i s-a comunicat în scris că nu i se pot oferi documentele solicitate.

„La reclamația dumneavoastră adresată acestei subunități de Poliție și înregistrată cu numărul de mai sus, vă comunicăm faptul că nu se pot elibera documente întocmite de către organele de Poliție, decât la solicitarea instanțelor de judecată”. Răspunsul a fost semnat de comisar-șef de Poliție Mîțu Carmen Maria.

În data de 11 decembrie 2017, el a formulat o plângere penală, alături de alte două persoane, tot la Secția 2 Poliție Brașov, solicitând urmărirea penală împotriva bărbatului care ceruse executarea silită (M.C.L., domiciliat pe strada Iuliu Maniu nr. 25 A) și împotriva executorului judecătoresc. În plângere, cei trei reclamanți au notat că M.C.L. s-a judecat pentru grănițuire cu vecinii de pe strada Aninoasa, totuși executorul judecătoresc a venit pe strada Iuliu Maniu nr. 25.

„Pe data de 20 noiembrie 2017 a venit executorul judecătoresc T.C. cu jandarmi și cu locatarii din strada Aninoasa pentru grănițuire. Menționez că executorul judecătoresc, intrând în curtea din strada Iuliu Maniu nr. 25, fără a prezenta un act legal de a viola proprietatea noastră (fiind un abuz în funcție). La insistențele noastre de a părăsi curtea proprietate privată, executorul a afirmat că proprietarii din strada Iuliu Maniu nr. 25 nu sunt în judecată. Luând amploare discuția, am apelat la serviciul 112. În scurt timp au venit doi agenți de la Secția 2, în loc să cerceteze actele legale, au plecat. Nu știm ce raport au făcut cei doi agenți în urma apelului. Mai menționez că M.C.L., în lipsa vecinilor, a construit un gard fără autorizație după bunul său plac, ce contrazice Decizia civilă nr. 51R în care se menționează că nici instanța nu poate stabili o linie de hotar, doar cu aprobarea vecinilor în fața notarului (decizie irevocabilă). Din cauza construcției ilegale, conform adresa nr. 2708/27.02.2014 și a situației din teren, a ocupat o suprafață de 99 metri pătrați”, se menționează în plângere.

Pe de altă parte, într-o încheiere întocmită de Biroul Executorului Judecătoresc se menționează că, „În urma executării silite, debitorii au fost somați în vederea conformării, iar la data de 20 noiembrie 2017, împreună cu expertul și asistați de organele de jandarmi, am procedat la stabilirea liniei de graniță, astfel cum s-a dispus prin titlul executoriu, întocmindu-se proces verbal. La data de 23 noiembrie 2017, creditorul s-a prezentat la sediul biroului nostru, solicitând închiderea dosarului execuțional și a depus o adresă în acest sens”. Prin urmare, s-a dispus încetarea executării silite pornite împotriva debitorilor (niciunul apărând a avea adresă pe strada Iuliu Maniu nr. 25). În document se menționează că s-a realizat integral obligația stabilită prin titlul executoriu decizia civilă nr. 1424/Ap/27.10.2016 a Tribunalului Brașov, rămasă definitivă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 51/R/15.02.2017 în dosarul nr. 10504/197/2015.

Dosar clasat în cazul executorului judecătoresc

Pe 22 decembrie 2017, cei trei au înregistrat plângere și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva lui M.C.L. și împotriva executorului judecătoresc. Astfel, pe primul l-au acuzat că a construit ilegal un gard, ocupând o suprafață de 99 de metri pătrați din curtea comună, iar pe executorul judecătoresc T.C. l-au acuzat că a pus în executare o hotărâre civilă pronunțată într-un proces în care acestea nu au fost părți, hotărâre civilă care nici nu le-a fost prezentată de către executor.

Pe 10 ianuarie 2018 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu.

În urma cercetărilor, s-a consemnat că pe 16 mai 2017, la Biroul Executorului Judecătoresc s-a înregistrat cererea formulată de M.C.L. Procurorul de caz a constatat că, prin sentință, a fost aprobată una dintre variantele din raportul de expertiză întocmită de expertul P.R. și a fost respinsă acțiunea în revendicare. Analizând mai departe cazul, procurorul Ramona Muscalu a decis clasarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de persoanele vătămate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și a disjuns și declinat cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov în vederea efectuării de cercetări relativ la săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie de către M.L.C..

„Evident că persoanele vătămate nu au fost citate pentru data stabilită pentru grănițuire, din moment ce acestea nu au avut calitatea de debitori. Susținerea potrivit căruia s-a făcut executarea nu poate fi reținută de vreme ce acestea au semnat, inclusiv cu obiecțiuni, procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării grănițuirii, proces verbal în cuprinsul căruia se face referire la titlul executoriu. Mai mult decât atât, nefiind debitori, o astfel de obligație nici nu există în sarcina executorului judecătoresc”, se menționează în soluția Parchetului.

„În prezenta cauză nu se poate vorbi de o pătrundere fără drept din partea executorului judecătoresc într-un imobil, în condițiile în care terenul pe care s-a pătruns, respectiv cel de pe strada Iuliu Maniu nr. 25, a făcut obiectul procesului în care a fost emis titlul executoriu (n.r. și totuși, în acte apare strada Aninoasa). Totodată, potrivit constatărilor expertului P.R.M., materializate atât în cuprinsul expertizei tehnice întocmite, cât și relatate cu ocazia audierii, imobilul numitului M.L.C., situat pe strada Iuliu Maniu nr. 25A, se învecina la est cu imobilul situat pe strada Iuliu Maniu nr. 25, unde nu exista delimitare faptică în teren. Pe terenul acestuia erau construite un garaj și trei magazii, acestea fiind folosite de proprietarii imobilelor de la nr. 25, iar singurul acces către imobilul lui M.L.C. se făcea pe terenul aferent imobilelor construcții din strada Iuliu Maniu nr. 25. Având în vedere aspectele menționate, se constată că nu există niciun indiciu cu privire la existența săvârșirii pretinsei fapte de abuz în serviciu (…) săvârșită de executorul judecătoresc”, se explică în document.

Semne de întrebare privind dobândirea locuinţei şi a terenului

M.C.L. a cumpărat de la RIAL, prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate încheiat în data de 14 aprilie 1998, un apartament cu suprafaţa utilă de 27,10 mp, format din cameră şi bucătărie, situat pe strada Iuliu Maniu nr. 25, unde locuia deja cu chirie. Tranzacţia s-a făcut în baza Legii 112/1995, conform contractului.
Ulterior, M.C.L. a dat în judecată Primăria Braşov şi Prefectura Braşov, pentru a i se trece în proprietate terenul aferent casei, în suprafaţă de 455,184 mp, în baza Legii 18/1991.

Prin efectuarea cercetării locale, instanţa a constatat că imobilul reclamantului este amplasat în spatele curţii, este fond înfundat, accesul la imobil făcându-se pe terenul înscris în CF 3721 Braşov, nr. top 5797 proprietatea Statului Român. De aceea, în baza art. 616 Cod Civil, se impune crearea unui drum de trecere cu piciorul şi cu vehiculul din locul înfundat până la calea publică şi a înscrie dreptul de servitute în CF.

După judecarea cauzei, prin Decizia Civilă nr. 209/R din 25.02.2002 a Curţii de Apel Braşov, rămasă definitivă şi investită cu formulă executorie, Primăria Municipiului Braşov a fost obligată să formuleze propunerea de atribuire în proprietate a terenului respectiv şi să o înainteze Prefecturii Braşov, în vederea emiterii Ordinului Prefectului.

Acest Ordin a fost emis pe 17 mai 2002, iar terenul a fost atribuit în proprietatea numitului M.L.C., potrivit unui răspuns (scris) oferit de Primăria Braşov lui A.M.. Terenul a fost obţinut de M.L.C. gratuit, nu printr-un contract de vânzare-cumpărare.

Intrigat de modul în care, de la un apartament de 27 de metri pătraţi utili, M.C.L. a ajuns să obţină, gratuit, un teren de 445 de metri pătraţi în centrul oraşului, braşoveanul care ne-a sesizat cazul a „săpat” în trecutul celui reclamat, descoperind că, din anul 1993 şi până în 2008 a avut o proprietate în Covasna, pe strada Ţiglăriei, după cum rezultă din Cartea Funciară.

Astfel, A.M. a vrut să depună sesizare la Prefectura Braşov, dar a fost îndrumat să notifice RIAL, pentru a se verifica legalitatea situaţiei.

Din ce am găsit noi, Legea 112/1995, în baza căreia s-a vândut locuinţa, prevede că nu pot cumpăra locuinţa „chiriaşii titulari sau membrii familiei lor – soţ, soţie, copii minori – care au dobândit sau au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu”, dar proprietatea pe care o avea M.C.L., descoperită de reclamant, era în Covasna, nu în municipiul Braşov. Rămâne de văzut răspunsul oferit de RIAL…