BRAȘOV. Junii au o săptămână plină. Ce obicei practică azi

Primăvara, mai ales perioada pascală, readuce în atenţie vechiul obicei al Junilor, din care cei mai mulţi îl cunosc pentru pitoreasca defiare călare din Duminica Tomii. Tradiţia Junilor este însă mult mai bogată şi se întinde din 25 martie până în 24 ianuarie, fiind reluată deplin după doi ani de constrângeri pandemice.
Manifestările tradiționale ale Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi au loc cu precădere în perioada Sărbătorilor Pascale și în Săptămâna Luminată. După „ieșirea cu surla” de la Buna Vestire (25 martie) și parastasul din Duminica Floriilor, Junii din Șcheii Brașovului au vestit, duminică, potrivit unei tradiții ce datează din 1870, Învierea Domnului. Junii Tineri și-au ales șerjile și a avut loc învestirea acestor. Şerjile este un nume colectiv atribuit membrilor ierarhiei cetelor de Juni (vătafi, armași si sutași). Se pare că termenul provine din jargonul militar din perioada habsburgică, fiind utilizat pentru cadrele militare în funcție, care erau numite la modul general cu un termen franțuzesc „chargé”. Unul dintre preoţii parohi de la Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului a citit lista anuală a Junilor, a ținut o slujba specială de binecuvântare pentru ei și le-a împărțit poruncile ce  trebuie îndeplinite până în Duminica Tomii, peste o săptămână, când va avea loc parada călare, apoi le-a dat buzduganele și lentele noilor șerji ale tinerilor. Junii Tineri și-au prins la pălării panglici tricolore, iar vătaful și armașii rujile (cocardele) colorate în roșu, galben și albastru. Apoi au participat la Vecernia Învierii (Învierea mică sau a A doua Înviere), iar la ieșire au înconjurat de trei ori troița bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Acesta e momentul în care noii conducători ai cetei vestesc încă o dată Învierea Domnului.

Astăzi, în a doua zi de Paști, după Liturghie, Junii Tineri vor merge, după obiceiul cetelor de feciori, la stropit („cu strochitu”).. Ei se vor aduna în Piața Prundului (Unirii), unde, după ce vor cânta Troparul Învierii („Hristos a înviat…”) la Troiţa lui Ilie Birt, se vor prinde în tradiționala horă a junilor și pe rând vor repeta ritualul aruncării buzduganului. După horă, tinerii se vor despărți în cete conduse de armași și de vătaf. Apoi, în frunte cu muzicanții, anume tocmiți pentru aceasta zi, Junii Tineri vor colinda Șcheiul și vor intra în toate casele cu fete nemăritate în care au fost invitați. Le vor stropi pe domnișoare cu parfum, vor cânta și vor juca și vor fi răsplătiți cu ouă roșii, cozonac, vin. Pe alocuri, fetele au păstrat obiceiul să-i împodobească pe juni cu flori multicolore, pe care le prind cu bongoşe pe hainele româneşti (costumele tradiționale, populare), iar aceia dintre junii tineri care adună cele mai multe flori sunt consideraţi a fi preferaţii fetelor.. Pe înserat, junii se vor aduna la casa vătafului, în jurul unei mese îmbelșugate.

A treia zi de Paști este cunoscută drept „Marţea cu plăcinte”. Tot Junii Tineri fac plăcinte şi se strâng în Piaţa Unirii, unde le împart trecătorilor şi astfel strâng bani pentru evenimentele din această săptămână, în special pentru parada de duminică (1 mai, anul acesta). Până atunci, vineri are loc „Aruncatul în ţol”, un obicei rar și spectaculos.
Duminică e „Ziua de Călări”, când junii coboară în cetate, îmbrăcaţi în cele mai frumoase costume naţionale, şi defilează, după care se retrag la Pietrele lui Solomon, pentru o petrecere câmpenească. Anul acesta, Junii au lansat o provocare spectatorilor: toţi cei care participă la paradă să poarte costum popular sau măcar un element al costumului.