BRAȘOV. „Crimele” din Justiție, puse pe tapet de procurorii brașoveni chiar de ziua lor

Problemele cu care se confruntă procurorii, incoerența legislativă care a permis ca infractori prinși cu greu să fie lăsați în libertate fără control și alte aspecte care țin de justiție au făcut subiectul unei discuții purtate de procurorii brașoveni cu studenții de anul III de la Drept, astăzi, cu ocazia „Zilei Europene a Justiției”.

Sediul Parchetelor de pe lângă Tribunalul Brașov, de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și de pe lângă Judecătoria Brașov, situat pe Bulevardul Gării, și-a deschis ușile pentru vizitatori, asemenea celui al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, care se află pe strada Republicii.

„Statutul procurorului a rămas același, fiind stabilit prin Constituție, dar au existat tentative de fragilizare. Controlul se încearcă prin procurori anume desemnați și prin Inspecția Judiciară. S-a deschis cutia Pandorei, pentru că cei care vor să-și facă treaba sunt atacați”, le-a spus studenților prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, Claudiu Sandu, precizând că poziția ministrului Tudorel Toader, de a controla tot, este foarte periculoasă și „complet depășită”. „Este o perioadă în care părerea profesioniștilor nu este luată în considerare, dar, ca orice perioadă, va trece”, le-a garantat el tinerilor, încercând să nu-i descurajeze să aleagă o carieră de procuror.
Despre relația procurorilor brașoveni cu SRI, Claudiu Sandu a precizat că a fost una foarte bună, care a ajutat la soluționarea unor dosare complexe. „Au pierdut nopți, luni, pentru a ne ajuta. Am avut o colaborare foarte bună la Brașov. Cel puțin la nivel de Parchet, nu au existat probleme. Lucrau zi și noapte… Activitățile erau limitative (localizări, filare, interceptare), nu făceau nimic de capul lor…”, a explicat prim-procurorul.

Recursul compensatoriu, plătit cu sânge

Una dintre marile „lovituri” din ultimii ani este Legea recursului compensatoriu, care a condus la eliberarea înainte de termen din pușcării a unor infractori extrem de periculoși, fără ca măcar să se încerce integrarea lor în societate sau să se stabilească dinainte cum vor fi supravegheați, după cum au explicat prim-procurorul Claudiu Sandu și prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, George Dancă.
„Am avut la Brașov, la limita cu județul Covasna, o crimă, acum trei-patru luni, în care unul dintre inculpați fusese eliberat cu o lună înainte din penitenciar, datorită legii lui Tudorel Toader”, a precizat Claudiu Sandu. Omorul la care a făcut referire a fost comis în luna iulie, de către doi frați din Dobârlău – județul Covasna. Aceștia erau la furat de lucernă, pe un teren din Teliu = județul Brașov, când au fost surprinși de proprietarul în vârstă de 46 de ani și l-au omorât în bătaie.

Supravegherea și ordinele de protecție, măsuri pe hârtie

Vorbind tot despre recursul compensatoriu, George Daniel Dancă a amintit de lipsurile din lege.
„Nu s-a făcut o distincție după gravitatea faptei, după antecedente, nu s-a asigurat o supraveghere… Supravegherea prin Serviciul de Probațiune este doar pe hârtie. Cei de acolo nu au nici mijloace, nici personal. Nu stă nimeni după infractori. O metodă foarte bună de supraveghere ar fi fost brățările. În 2006 a fost introdusă metoda, dar nu este funcțională, invocăm motive, dar nu se alocă resurse financiare”, a explicat sursa citată.
Aceleași probleme ar fi și la ordinele de protecție. „Instanța obligă persoana reclamată să păstreze distanța, dar nu are cine să verifice. Dacă ar exista brățări, s-ar putea verifica”, a punctat George Daniel Dancă.
O altă problemă despre care nu s-au ferit să vorbească șefii celor două Parchete se referă la reintegrarea deținuților în societate: „Sunt puși în libertate fără măsuri de reintegrare, acestea există doar în teorie. Ar trebui facilități economice pentru operatorii mari, care și au posibilitatea să-i supravegheze”.
Diferența dintre România și țările în care Justiția chiar contează se vede și la cum se lucrează cu probele ADN. „În țările civilizate, ADN-ul se stabilește în 24 – 48 de ore, în România în 6 – 12 luni”.

Lipsă de interes chiar și față de copii

Justiția în ceea ce îi privește pe minori este mai delicată, fiind nevoie de expertize, pentru care trebuie bani, precum și de centre. „Se pot lua doar măsuri educative față de minori… În general se iau neprivative de libertate. Doar dacă sunt fapte grave se iau măsuri privative de libertate, respectiv internarea într-un centru educativ – sunt doar patru în țară – sau de detenție.
„Principiile sunt frumoase, dar ne lovim de infrastructură. Copiii se plâng de lipsa accesului membrilor din familie, iar suportul familiei este foarte important, pentru ca persoana să nu se simtă abandonată”, a explicat George Daniel Dancă, adăugând că trimiterea în judecată a copiilor a fost dispusă de procurori în cazuri cu adevărat grave, altfel fiind luate măsuri alternative, tocmai pentru a-i proteja și a-i reeduca.

CITIȚI ȘI:

Prim-procuror brașovean: „Prin manevră politică, procurorul general este schimbat din funcție mai ușor decât femeia de serviciu din Parchet”