Expres

BRAŞOV. Are 25 de ani şi luptă să nu îşi piardă singura avere: cei cinci copii

  • caz social Rotbav (1)_192091.JPG
  • caz social Rotbav (3)_192092.JPG
  • caz social Rotbav (2)_192093.JPG
 

Are 25 de ani şi cinci copii pe care îi creşte singură în condiții greu de imaginat pentru Europa secolului XXI. Cel mic e bebeluş, cel mare ar trebui să meargă la şcoală din toamnă, dacă mama singură va avea cu ce. În ciuda greutăţilor, nu vrea să-i abandoneze: „Ei sunt tot ce am”. 

Tânăra Claudia Radu-Căruntu, o rotbăveancă de 25 de ani, locuiește într-o singură cameră din fosta moară din Rotbav – acum lăsată în paragină – împreună cu cei cinci copii, cel mai mic având doar două luni și jumătate, iar cel mare aproape șapte ani. Familia trăieşte în condiții precare, fără apă potabilă și electricitate. Fosta moară este într-o stare deplorabilă, acoperișul este degradat, astfel că în cameră plouă, ferestrele și ușa sunt mai mult de formă, iar podeaua este șubredă, astfel că vine frigul din beci.
Singurii bani pe care îi primește femeia sunt alocațiile pentru copii și suplimentele pentru creșterea lor, adică, în total, 840 de lei pe lună. „Nu mă pot angaja, pentru că nu am cu cine să las pe cei mici. Am lucrat, la o fabrică de lactate de lângă Feldioara, și am lăsat copiii la bunica. Ca să aibă grijă de ieri, trebuia să îi dau în fiecare zi un pachet de țigări și un pachet de cafea, iar eu nu rămâneam cu nimic”, a declarat Claudia. De asemenea, de-a lungul timpului a mai muncit la un fast-food din Brașov, având contracte pe perioadă determinată și a mai avut câteva joburi „la negru”.

La patru ani tăia lemne, iar la 12 dormea în gară

Tânăra mamă spune că nu a avut parte de o copilărie normală. „Mama s-a luat cu tatăl vitreg când eu aveam doi ani. La patru ani, tăiam lemne, iar el îi tot spunea mamei: «Dă-o dracu!». Când aveam 12 ani, pe mine și pe o soră de-a mea ne-au aruncat în stradă. Am dormit în Gara Brașov și, după un timp, l-am cunoscut pe primul soț, care era controlor pe tren. A cerut unor cunoscuți numărul meu de telefon, dar pe atunci eu nici nu știam cum arată un astfel de aparat, așa că a ajuns la mama. M-am întors și eu acasă, pentru că eram bolnavă, dar ea m-a alungat. M-am rugat de ea și, până la urmă, m-a lăsat să stau două săptămâni în pod. Nu a venit să mă întrebe cum mă simt și nu mi-a adus nici măcar un pahar cu apă, iar eu nici nu mă puteam mișca”, își amintește Claudia.

Nu a avut noroc cu soţii

Articole asemănătoare

Într-un final, a mai spus tânăra, s-a căsătorit, însă nu a avut parte de o viață normală, așa cum și-ar fi dorit: „O perioadă am stat la Întorsura Buzăului, unde el a primit o locuință de serviciu, dar am fost evacuați de acolo, pentru că a fost demolată. Am mai stat la Feldioara, la Cristian. Eu eram minoră, iar fostul soț lua de la poștă alocația copiilor și nu dădea nici un ban în casă”. După un timp, a continuat Claudia, bărbatul a plecat: „A ars certificatele de naștere ale celor doi copii. Acum sunt în judecată cu el, pentru a plăti pensie alimentară. Judecătoria Brașov a decis ca el să plătească o pensie alimentară de 152 de lei pe lună”. Cum decizia instanței nu era definitivă, tatăl copiilor a contestat-o, iar potrivit documentelor prezentate de tânără, el a înaintat un „apel împotriva actului fals, mârșav, mafiot și interlop” susținând că dosarul în baza căruia i se solicită plata pensiei alimentare pentru cei doi minori este unul „politic, mafiot”, făcut la „comandă mafiotă și interlopă”.
Tânăra a încercat să o ia de la capăt, însă nici de data aceasta nu a avut noroc. Nici cel de-al doilea soț nu a stat prea mult acasă. „De aproape un an ne-a abandonat. Acum știu că stă la maică-sa. Nu știu dacă lucrează sau nu”, a mai spus Claudia. Acum, fără nici un venit și fără sprijin, ea nu știe ce să facă: „Nu-mi pot căuta un loc de muncă, pentru că nu am cu cine să îi las pe cei mici. Ei sunt tot ce am și vreau să crească împreună. Nu aș vrea să-i dau la un centru de plasament, pentru că nu vreau să îi distanțez, așa cum s-a întâmplat cu mine. Nu vreau ca ei să spună că i-am abandonat. Știu prin ce am trecut eu… ”.

Doar promisiuni

Practic, ea depinde acum de bunăvoința celorlalți. De altfel, câțiva brașoveni îi mai duc câteva lucruri și au ajutat-o să își pregătească noul dosar prin care solicită o locuință socială.
Din păcate, în comune, formele de protecție socială de care beneficiază familiile monoparentale sunt limitate, reducându-se la acordarea unor sume mici de bani. În rest, șansele obținerii unor locuințe sunt aproape nule. De altfel, nici măcar orașele mari nu au capacitatea de a rezolva aceste probleme, iar pe listele de așteptare sunt zeci de familii cu o situație financiară precară, care, an de an depun cereri, trec prin anchete sociale și speră că vor primi o cameră.
Disperată, Claudia a cerut ajutor în stânga și în dreapta, i-au trecut pragul casei chiar și reporterii unei televiziuni naționale, dar fără mare succes. Brașovenii care cred că o pot ajuta cu ceva o pot contacta la numărul de telefon: 0756. 858.212. Ea spune că a solicitat și sprijinul autorităților locale, cerând repartizarea unei locuințe sociale. De altfel, zilele trecute ea a mai depus o cerere, însă nu crede că are șanse prea mari: „De la primărie mi-au spus că se vor face locuințe sociale… ”.
„La toamnă, copilul cel mare intră la școală. Va veni iarna și nu își va putea face lecțiile. Nu am apă să îl spăl. În casă e frig și se poate îmbolnăvi ușor și ar putea transmite boala și colegilor de clasă. Tot ce-mi doresc este un acoperiș deasupra capului, unde să le pot oferi copiilor măcar condițiile minime de trai pentru educația lor”, a mai spus tânăra mamă.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button