BOMBĂ PE PIAȚA BANCARĂ. Cine dă banii oamenilor înapoi după amenda istorică pentru ROBOR și ce a păzit BNR?

Decizia Consiliului Concurenței de a amenda 10 bănci cu uriașa sumă de 3,73 miliarde de lei (peste 710 milioane de euro) a trimis o undă de șoc în întreaga Românie. Este cea mai mare sancțiune din istoria țării. Dincolo de cifrele amețitoare, românii cu credite rămân cu două întrebări legitime și extrem de arzătoare: Cine ne dă banii înapoi dacă am plătit rate umflate? și Ce a păzit Banca Națională a României (BNR) în tot acest timp?

Lista neagră: Ce amendă a primit fiecare bancă

Autoritatea de concurență a penalizat dur comportamentul instituțiilor financiare. Banii colectați prin ANAF vor intra direct la bugetul de stat. Iată sumele exacte pe care cele 10 bănci sunt obligate să le plătească:

• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei
• Banca Comercială Română (BCR): 577,36 milioane lei
• Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei
• UniCredit Bank: 431,03 milioane lei
• BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei
• ING Bank N.V. Amsterdam (Sucursala București): 405,91 milioane lei
• CEC Bank: 332,98 milioane lei
• Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei
• Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank): 85,03 milioane lei
• Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,10 milioane lei

Cine dă banii oamenilor înapoi?

Răspunsul scurt și dureros este: nimeni, cel puțin nu în mod automat.

Deși băncile au fost găsite vinovate de manipularea indicelui ROBOR prin schimb de informații confidențiale, miliardele din amenzi se duc la stat, nu la cetățeni. Ele nu se împart automat sub formă de despăgubiri către clienți.

Pentru ca un client (persoană fizică sau companie) să își recupereze sumele plătite în plus, calea este una de durată:

• Procese individuale sau colective: Consumatorii vor fi nevoiți să dea băncile în judecată în instanțe civile pentru a cere daune-interese.
• Dificultatea probatoriului: Clienții vor trebui să demonstreze în fața judecătorilor legătura directă între înțelegerea secretă a băncilor și creșterea exactă a propriilor rate.
• Războiul din instanțe: Pentru ca aceste procese să aibă șanse, avocații vor depinde de decizia motivată a Consiliului Concurenței. Însă băncile au deja dreptul să atace decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile, ceea ce înseamnă că litigiile s-ar putea întinde pe ani de zile.

Ce a păzit BNR? Rolul „arbitrului” de pe piața financiară

În mod normal, BNR este instituția care supraveghează direct piața bancară și cea care stabilește regulamentul de fixing (procedura de stabilire) pentru ROBOR. Întrebarea publicului este firească: Cum a fost posibil ca 10 bănci să își coordoneze cotațiile fără ca „centrala” să intervină?

Explicația oferită de specialiști ține de competențele juridice diferite:

Supraveghere prudențială vs. Concurență

BNR monitorizează stabilitatea financiară a băncilor (solvabilitatea, riscul de faliment). Instituția condusă de Mugur Isărescu nu are atribuțiile legale de a face investigații de tip „anti-cartel”, cum ar fi interceptarea comunicărilor secrete sau verificarea e-mailurilor dintre dealerii băncilor. Aceasta este exclusiv treaba Consiliului Concurenței.

O delimitare fină a vinovăției

În trecut, oficialii BNR au apărat adesea mecanismul ROBOR, susținând că evoluția indicelui reflectă realitatea economică și inflația.

De altfel, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a ținut să precizeze: „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor”. Tradus în limbaj cotidian: regulile stabilite de BNR au fost bune, dar băncile au trișat pe la spate, coordonându-și cotațiile în funcție de cele ale concurenților în loc să fie independente.

Cine sunt cei mai afectați români?

Manipularea ratelor ROBOR, în special la maturitățile de 3, 6 și 12 luni (unde volumul tranzacțiilor reale este redus și indicele depinde masiv de cotațiile trimise de bănci), i-a lovit pe cei mai vulnerabili:

1. Românii cu credite vechi: Persoanele fizice care au împrumuturi luate înainte de mai 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
2. Mediul de afaceri: Firmele ale căror linii de credit și împrumuturi pentru investiții sunt legate direct de ROBOR.
3. Autoritățile locale: Primăriile și instituțiile publice care s-au împrumutat pentru proiecte de infrastructură.

În timp ce băncile au la dispoziție 60 de zile să vină cu un plan de urgență pentru a elimina aceste practici și își pregătesc avocații de top, clienții rămân cu paguba unor ani în care au plătit prețul unei piețe libere… doar pe hârtie.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.