A intrat în vigoare legea prin care se acordă concediu și indemnizație de acomodare

Salariaţii care adoptă copii pot să beneficieze de concediu de acomodare, cu o durată maximă de până la un an, aşa cum prevede un act normativ care a intrat în vigoare astăzi. Angajatorii sunt obligaţi să-l acorde la cererea persoanelor îndreptăţite, iar acestea primesc lunar şi o indemnizaţie.

Salariaţii pot să beneficieze de un concediu de acomodare atunci când solicită adoptarea unui copil, conform Legii nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 283 din 14 aprilie şi a intrat în vigoare în 12 august.
Actul normativ prevede că noul concediu are o durată de cel mult un an de zile şi include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei. În acest timp, salariatul îndreptăţit (adoptatorul sau oricare dintre cei doi soţi ai familiei adoptatoare) primeşte şi o indemnizaţie lunară. Concediul de acomodare şi indemnizaţia sunt acordate la cererea persoanei îndreptăţite, iar aceste drepturi sunt stabilite şi acordate din ziua următoare celei în care este pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei. „Pe perioada concediului (…), persoana îndreptăţită beneficiază de plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul contribuţiei se calculează prin aplicarea cotei procentuale, prevăzută de lege, la valoarea indemnizaţiei acordate. Fondurile necesare plăţii indemnizaţiei (…), a contribuţiei (…), cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, scrie în Legea nr. 57/2016.

Totodată, pentru drepturile persoanelor aflate în concediu de acomodare nu se datorează impozit şi contribuţii sociale obligatorii, exceptând contribuţia la sănătate, ce este plătită de autorităţi. Iar perioada respectivă este asimilată stagiului de cotizare la obţinerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, pentru obţinerea pensiei, a şomajului şi a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului. „Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului, pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii se utilizează 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective”, dispune actul normativ. În plus, perioada concediului de acomodare este considerată vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate.

Cererea pentru acordarea concediului şi a indemnizaţiei trebuie să fie însoţită de: certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei; documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare; dovada intrării efective în concediu sau a suspendării activităţii.

Conform prevederilor noii legi, cererea şi documentele doveditoare se depun şi înregistrează la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/reşedinţa persoana îndreptăţită.

În altă ordine de idei, salariatul care beneficiază de concediul de acomodare şi de indemnizaţia aferentă nu poate cere concediu pentru creşterea copilului sau stimulent de inserţie. Nu doar salariaţii au dreptul la concediul de acomodare şi indemnizaţia aferentă, ci şi persoanele care obţin venituri din activităţi independente sau activităţi agricole.

Indemnizaţia de acomodare este de 1.700 de lei

Indemnizaţia care este acordată salariatului aflat în concediul de acomodare, potrivit Legii nr. 57/2016, este în cuantum de 3,4 ISR (indicatorul social de referinţă). Având în vedere că, în prezent, indicatorul social de referinţă are o valoare de 500 de lei, indemnizaţia lunară este de 1.700 de lei. „Calculul şi plata indemnizaţiei, inclusiv a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, se fac de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi se achită, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite, în cont bancar sau la domiciliul acesteia, respectiv la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, este prevăzut în documentul menţionat, unde este subliniat că procedura de plată a indemnizaţiei trebuie inclusă în normele pentru aplicarea Legii adopţiei.

Atât concediul de acomodare, cât şi plata indemnizaţiei încetează la cererea persoanei îndreptăţite sau în ziua următoare celei în care: se împlineşte durata maximă a concediului; copilul împlineşte 18 ani; moare copilul; moare persoana îndreptăţită care urma să adopte în calitate de persoană singură; a rămas definitivă hotărârea judecătorească de revocare a încredinţării în vederea adopţiei.

În acelaşi timp, suspendarea drepturilor are loc în ziua următoare celei în care s-a dispus plasamentul copilului în regim de urgenţă sau a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de revocare a încredinţării în vederea adopţiei.

Angajatorii care nu acordă concediul de acomodare pot fi amendaţi

Legea ce se aplică de astăzi prevede că angajatorii sunt obligaţi să acorde concediul de acomodare, în caz contrar existând posibilitatea să fie amendaţi de inspectorii de muncă. Concret, cei care nu acordă salariaţilor îndreptăţiţi acest concediu riscă să fie sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.
În acelaşi timp, angajatorii nu pot să concedieze salariaţii aflaţi în concediul de acomodare decât dacă acest lucru este făcut pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a desfiinţării. „Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu pe perioada concediului prevăzut la art. 46^1 (concediul de acomodare – n. red.), cu excepţia concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului angajatorului sau a desfiinţării acestuia, în condiţiile legii”, scrie în Legea nr. 57/2016.

Referitor la salariaţii care doresc să facă evaluările pentru obţinerea atestatului şi să realizeze potrivirea practică cu copilul, angajatorii sunt, de asemenea, obligaţi să acorde timp liber, fără micşorarea drepturilor salariale, în limita a cel mult 40 de ore pe an. Timpul liber este acordat în baza unei cereri la care se anexează calendarul întâlnirilor cu copilul sau programul de vizite.

Cei care nu acordă timp liber pot fi amendaţi, de către inspectorii de muncă, tot cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.

Procedura de adopţie a fost eficientizată

În afară de prevederile referitoare la drepturile pe care le au salariaţii în raport cu angajatorii, în cazul celor care vor să adopte copii, actul normativ ce a intrat astăzi în vigoare eficientizează procedura adopţiei. Prin noul act normativ au fost reduse la jumătate formularele utilizate în procedura adopției – 12 au fost eliminate și 4 au fost simplificate. Au fost eliminate etapele administrative intermediare, respectiv corespondența pe suport de hârtie între Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției (ANPDCA) referitoare la completarea Registrului Național pentru Adopții (RNA). Introducerea în RNA a datelor referitoare la copil și la familie se va realiza direct la nivelul direcțiilor generale de asistenţă socială şi protecția copilului (DGASPC), nivel primar la care aceste date sunt colectate și/sau produse.

Prin noile reglementări, a fost flexibilizată procedura de potrivire inițială între copiii adoptabili și familiile atestate. Această etapă se va realiza direct la nivel județean sau, după caz, de sector, on-line, prin intermediul RNA. Astfel, lista adoptatorilor pentru fiecare copil va fi generată și vizualizată instantaneu la nivelul compartimentului de adopții care răspunde de copil, cu eliminarea solicitărilor repetate de noi liste pe suport de hârtie, și implicit a corespondenței purtate între instituțiile de la nivel local şi central, așa cum necesita procedura anterioară.

Raportul de evaluare al adoptatorilor va fi disponibil în RNA, on-line, eliminându-se astfel nevoia de a contacta, solicita și transmite acest document prin poștă între cele două DGASPC implicate în potrivirea respectivă.

Familiile adoptatoare vor depune mai puține documente pentru soluționarea cererii de evaluare. Recomandările de la locul de muncă nu mai sunt solicitate.

Pentru copiii aflați în îngrijirea statului, adopția va putea fi stabilită și în cazul în care părinții/rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă, ulterior, refuză să semneze declarațiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului. De asemenea, atunci când părinții și rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite după o perioadă de 6 luni de la instituirea măsurilor de protecție specială, vor putea fi demarate procedurile de adopție.
Termenul de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat. Obținut în urma deciziei unei instanțe de judecată, statutul va fi valabil până la încuviințarea adopției sau până ce copilul împlinește vârsta de 14 ani.  În cazul adopțiilor internaționale, copilul va fi declarat eligibil, conform noului act normativ, la numai un an de la deschiderea procedurii, și nu după doi ani, așa cum se întâmplă în prezent.

În plus, valabilitatea atestatului de familie adoptatoare este prelungită de la un an la 2 ani.

Şi pentru cei care au adoptat recent 

Concediul de acomodare şi indemnizaţia lunară aferentă se pot acorda şi persoanelor care au copii încredinţaţi în vederea adopţiei la data intrării în vigoare a noii legi. Concret, cei care se află astăzi în această situaţie pot să ceară intrarea în concediul de acomodare. În această situaţie, indemnizaţia şi concediul se acordă proporţional, în funcţie de numărul zilelor calendaristice rămase, însă fără a depăşi durata maximă de un an.
Modificările complementare la normele pentru aplicarea Legii adopției au fost adoptate miercuri de Guvern şi urmează să fie publicate în Monitorul Oficial. „Până nu apar în Monitorul Oficial, nu pot să vă spun prea multe. Nici nu putem estima câte indemnizaţii s-ar putea acorda în judeţ. Îi aşteptăm pe cei care se încadrează să depună dosarele la noi”, ne-a declarat Diana Borş, directoarea Agenţiei Judeţene de Prestaţii şi Inspecţie Socială (AJPIS) Braşov.

La 30 iunie 2016, în Registrul Naţional pentru Adopţii erau înregistrați 3.250 copii adoptabili, din care 2.716 erau eligibili pentru adopţie naţională, iar restul pentru adopție internațională. De asemenea, 1.800 familii erau atestate pentru adopție națională și alte 81 pentru adopție internațională. Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov, în ultimele 12 luni au fost finalizate 28 de proceduri de adopţie, iar în prezent sunt în curs alte zece adopţii.