9 Mai, celebrat în 10 mai

9 Mai, celebrat în 10 mai. Prefectura Braşov şi Garnizoana Braşov organizează astăzi, 10 mai, o ceremonie militară şi religioasă prilejuită de sărbătorirea Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene (9 mai) şi Zilei Independenţei Naţionale a României. Evenimentul se va desfăşura în Piaţa Unirii din Braşov, începând cu ora 11.00.
La eveniment vor participa prefectul judeţului Braşov, Mihai Cătălin Văsii, preşedintele Consiliului Judeţean – Adrian Veştea, primarul municipiului Braşov – Allen Coliban, comandanţi de mari unităţi şi unităţi din Garnizoana Braşov, cadre militare în rezervă şi în retragere. La ceremonie sunt invitaţi să ia parte şi braşoveni.
Conform protocolului, ceremonia va începe cu întâmpinarea persoanei oficiale – prefectul judeţului, urmată de salutul drapelului de luptă, intonarea imnului naţional al României şi oficierea serviciului religios. Reprezentantul Guvernului în teritoriu va susţine o alocuţiune referitoare la însemnătatea evenimentului. Se vor depune coroane şi jerbe de flori, iar în încheiere va avea loc defilarea detaşamentului de militari.

Triplă celebrare, 8-10 mai

9 Mai, celebrat în 10 mai. De altfel, dacă pentru restul lumii europene și nu numai, 9 Mai este (era) data unei duble celebrări, pentru români există trei motive de sărbătorire.
În primul rând, ziua de 9 Mai 1877 marchează independența absolută a României față de Imperiul Otoman, prin ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, obținută apoi printr-un război. Declarația de Independență a fost făcută de ministrul de Externe de atunci, Mihail Kogălniceanu, în fața Parlamentului, pe 9 Mai 1877, fiind semnată a doua zi, 10 Mai 1877, de Principele (pe atunci) Carol. De aici, revendicarea a două date diferite.
Un alt eveniment de importanță istorică pentru România, dar și pentru întreaga comunitate europeană și mondială, este data de 9 Mai 1945. Ziua în care regimul totalitar nazist a lui Hitler a fost nevoit să-și recunoască înfrângerea în fața puterilor aliate antifasciste și să capituleze necondiționat. România, aflată la punctul de convergență a Marilor Puteri, a fost nevoită să participe la acest război, pentru apărarea teritoriului național, începând chiar cu data de 22 iunie 1941 și până în 12 mai 1945. Au pierit în lupte 93.200 de militari români, 327.000 au fost răniți, din care aproape o treime mutilați de război, și 332.000 au fost luați prizonieri, majoritatea în fosta URSS, care nu i­-a eliberat la terminarea războiului conform uzanțelor internaționale, ținându-i în prizoneriat încă 5­7 ani.
Pentru cei care au supraviețuit, veteranii de război, este o zi deosebit de importantă, dar și una de dureroasă amintire.
De fapt, în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând sfârşit cel de-al Doilea Război Mondial.
Pare-se, Stalin a dorit să impună data de 9 mai, iar în contextul actual, s-a născut o „conspirație” internațională de a celebra în 8 mai. De exemplu, în Franța, s-a întâmplat astfel, iar premierul Nicolae Ciucă a transmis mesajul de Ziua Victoriei tot în 8 mai. De altfel, 8-9 mai sunt „Zilele comemorării şi reconcilierii în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22 noiembrie 2004.
Ulterior, în 1950, cu faimoasa „Declarație Schuman” (Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei), 9 Mai a devenit data de naștere a Europei unite, șase state formând o comuniune economică, embrionul Uniunii Europene de azi. De aceea, ea este și Ziua Europei.