10 lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu

10 lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu.

Fostul lider comunist ar fi împlinit 106 ani, pe 26 ianuarie, dacă ar mai fi trăit. Dar firul vieții sale s-a oprit odată cu gloanețele trase de militari la Târgoviște pe 25 decembrie 1989. Deși despre dictator s-a scris foarte mult, Newsweek România a prezentat 10 lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu.

A fost primul președinte al Republicii

Nicolae Ceaușescu a fost ales în 1967 în cea mai înaltă funcție din statul român de atunci, cea de președinte al Consiliului de Stat. Dar cum această titulatură nu i-a mai fost suficientă, după ce a tranșat definitiv lupta pentru putere și influență în partid, odată cu eliminarea comuniștilor veterani, Ceaușescu și-a arătat primele semne de paranoia puterii.

După ce, în martie 1974, l-a debarcat pe Maurer din fruntea guvernului, înlocuindu-l cu servilul Manea Mănescu, Ceaușescu a fost în mijlocul unui ceremonial cu accente de comedie: alegerea sa ca președinte al Republicii, primul care a folosit această titulatură din istoria noastră.

A fost speriat de muzeografii de la Castelul Peleș

Teama de boală a cuplului Ceauşescu a fost binecunoscută chiar și oamenilor simpli. Iar această vulnerabilitate a fost inteligent speculată de muzeografii care aveau în custodie Castelul Peleş în perioada comunistă.

Cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu a vizitat destul de rar fosta reședință regală din Sinaia, dar, în anii 80, se pare că ar fi dorit să facă din aceasta, totuși, o locuință de protocol.

În această situație, muzeografii castelului au găsit o soluție ingenioasă pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Tuturor le era teamă de modificările și demolările pe care soții Ceaușescu le-ar fi putut face splendidului castel.

Așa se face că aceștia i-au speriat, spunându-le că în interiorul castelului este o ciupercă ce atacă elementele de lemnărie, dar este şi foarte dăunătoare omului, conform adevarul.ro.

„Minciuna” nu era chiar departe de realitate, pentru că o ciupercă chiar atacase grinzile clădirii, din cauza umezelii şi a neaerisirii, acesta fiind şi motivul pentru care au fost demarate, în 1975, masivele lucrări de restaurare.

S-a prăbușit cu avionul

Pe data de 5 noiembrie 1957, Nicolae Ceauşescu se afla în drum spre Moscova, acolo unde se aniversa Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, într-un avion IL 14, ca parte a unei delegaţii a Partidului Muncitoresc Român (PMR).

Din cauza unei erori de pilotaj, aeronava s-a prăbuşit la aterizare, pe Aeroportul Vnukovo.

În urma accidentului, ministrul de Externe Grigore Preoteasa şi alţi trei membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa.

Ceauşescu, ce avea funcția de secretar de stat al Comitetului Central al PMR (Partidul Muncitoresc Român), a supravieţuit, suferind doar câteva traumatisme la gamba stânga şi câteva zgârieturi pe faţă.

Era pasionat de filmele poliţiste americane şi fan al serialului Kojak

La 35 de ani, Nicolae Ceauşescu descoperea pasiunea pentru cinematografie, printre preferetale sale numărându-se filmele poliţiste americane.

Liderul comunist s-a declarat fanul serialul de televiziune american Kojak, care a rulat între 1973 şi 1978. În plus, toate reşedinţele sale au fost dotate cu o sală specială de proiecţie.

Printre pasiunile sale se mai numărau şahul, biliardul, voleiul şi vizitele în străinătate. După 1955, acesta s-a apucat şi de vânătoare.

A deținut un record mondial

Ceaușescu chiar a deținut și un record mondial, demn de Guinness Book. Timp de 10 ani, el s-a putut mândri cu cel mai valoros trofeu de coarne de cerb, împușcând animalul în 1980, în Munții Vrancei.Pentru „cerbul cu coarne de aur”, Ceauşescu a venit de trei ori la vânătoare. Animalul era botezat „Guguştiucul”, pentru că avea un muget frumos, ce putea fi admirat mai ales în perioada boncănitului.

A fost general și ministru-adjunct al Apărării, deși nu făcuse armata

Nicolae Ceaușescu nu a efectuat nici o secundă de stagiu militar, Dar cum funcțiile se acordau politic, în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, „tovarășii” au decis că are competența necesară pentru a fi și general, dar și ministru adjunct al Apărării.

Culmea, aceată promovare a venit după ce a fost găsit „slab pentru secția agrară”, unde fusese subsecretar de stat începând cu 13 mai 1948.

A omorât țărani care se opuneau colectivizării

Pe 4 decembrie 1957, Nicolae Ceauşescu a condus unităţile militare care au înăbuşit răscoala ţăranilor din Vadu Roşca, judeţul Vrancea, care se împotriveau colectivizării.

El avea grad de general cu două stele, fiind şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei şi adjunct al Ministrului Forţelor Armate.

Flancat de două tancuri, Ceauşescu a ordonat personal deschiderea focului de pe mitralierele aflate în camioanele care însoţeau tancurile, potrivit evenimentulistoric.ro.

Nouă ţărani au fost ucişi de gloanţe şi alţi 48 au fost răniţi. Alţi 18 ţărani au înfundat ani grei de carceră în închisorile comuniste.

A cunoscut-o pe Elena Ceaușescu la un concurs de frumusețe

Marea întâlnire a vieților celor doi s-a produs în 1939. Probabil că se știau deja în ziua în care, pe 13 august 1939, pe Stadionul Veseliei din Ferentari, s-a dat o mare petrecere la care au fost invitați și cei doi.

Până la Nicolae Ceaușescu, Lenuța Petrescu – așa cum era în acte – avusese o relație cu fratele mai mare al acestuia, Marin. Se spune că acesta ar fi descoperit că viitoarea „savantă de renume mondial” are bucurii și la soldații germani, așa că i-a „pasat-o” fratelui mai mic.

Evenimentul a fost organizat de breasla lucrătorilor din industria textilă, pielărie și încălțăminte, iar în cadrul petrecerii Elena, care muncea pe atunci ca textilistă la Fabrica „Jaguarul”, avea să fie desemnată „Regina Muncii”, în urma unui așa-zis concurs de frumusețe.

De fapt, câștigătoarea era cea care reușea să vândă cele mai multe cărți poștale. Se spune că Nicolae – deja vechi ilegalist – a făcut tot posibilul ca Elena să primească acest titlu, după ce a cumpărat un număr impresionant de cărți poștale în contul ei

A ajutat mănăstirile românești de la Muntele Athos

Pare greu de crezut, dar Ceaușescu a avut o relație mai complicată cu Biserica decât se știe.

În 1969 România privea înmărmurită transmisia în direct la Televiziunea Română a unei înmormântări aparte. Liderul țării, Nicolae Ceaușescu, își îngropa tatăl. Andruță. Și nu oricum, ci cu sobor de preoți și slujbă ortodoxă, așa cum își dorise decedatul.

De fapt, documente de arhivă mai recente arată faptul că, până la finalul vieții, Andruță fusese consilier parohial al bisericii din Scornicești. De aceea și lăsase cu limbă de moarte să fie îngropat creștinește. Iar fiul, Nicolae, s-a conformat.

Dar fapt și mai surprinzător, Nicolae Ceauşescu a ajutat, la mijlocul anilor 70, aşezămintele religioase româneşti aflate pe Muntele Athos.

Ar fi vrut să fie mumificat ca Lenin

Deși depre dispariția fizică a lui Ceaușecu se vorbea doar în gând ori în șoapte abia murmurate, exista un plan și pentru acel moment inevitabil pentru orice om.

Dar destinul postum al dictatorului trebuia să fie la fel de grandios ca al lui Lenin. După modelul fotului conducător al URSS, planul prevedea mumificarea lui Ceaușescu și așezarea trupului astfel „preparat” într-un mausoleu impunător ce avea să fie ridicat special în acest sens.