Update. Bacalaureat tot mai uşor, să-l treacă toată lumea

Elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au început, astăzi, simulările examenelor naţionale (Bacalaureat, Evaluarea Naţională) cu proba la Limba Română. Dacă la cei din clasele terminale, lucrurile au decurs ca în ultimii cinci ani, elevii din clasa a XI-a au avut de experimentat o nouă structură de subiecte la Limba şi literatura română, una care seamănă izbitor cu cea de clasa a VIII-a, dificultatea fiind mult redusă. Şi formulările sunt la nivelul unor adolescenţi cu puţine noţiuni şi abilităţi. Mai puţin la al treilea subiect – eseul pe o temă dată, unde nu s-a renunţat la chestiunile greu „comestibile”, pentru care nu oricine are înclinaţie.

Urmează ca, din 2018, examenul naţional să fie susţinut după noul model. Subiectele sunt axate pe partea de interpretare a textului, elevii având de rezolvat mai puţine întrebări tehnice, în sensul că dispar întrebările legate de ortografie, iar numărul minim de cuvinte în care trebuie să se încadreze eseul scade şi el, de la 600 la 400.
Concret, subiectul de tip I, comun tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor, are ca suport un text nonliterar, la prima vedere şi este alcătuit din doi itemi: o întrebare alcătuită din cinci sarcini de lucru a câte patru puncte fiecare, care urmăreşte înţelegerea textului, şi o cerinţă de tip eseu, având şase repere. Subiectul de tip II (comun şi el tuturor profilurilor) are ca suport un text literar la prima vedere, care vizează interpretarea şi/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text. Aici, elevului îi este solicitată prezentarea semnificaţiilor unui text, în 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături ale unui curent literar.
Subiectul de tip III, singurul diferenţiat în funcţie de filieră, profiluri şi specializări, constă în elaborarea unui eseu structurat şi vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor literare studiate ce aparţin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare şi/sau a tipurilor de texte menţionate în programa de Bacalaureat. Elevii claselor a XII-a au însă şi anul acesta subiecte diferenţiate, conform cu vechea metodologie de examinare, în funcţie de filieră şi profil, unele pentru cei de la filiera teoretică, profil real, filiera tehnologică şi filiera vocaţională – toate profilurile, mai puţin pedagogic, iar altele pentru filiera teoretică, profil uman şi filiera vocaţională – profil pedagogic.

Aveţi mai jos subiectele pentru clasa a XI-a filiera teoretică, profil real, filiera tehnologică şi filiera vocaţională – toate profilurile, mai puţin pedagogic, şi baremul de evaluare şi de notare:

Ministerul Educaţiei Naţionale            Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional Proba E. a) Limba şi literatura română
Clasa a XI-a
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul text:
Prelegerile au început în 9 februarie și au urmat până în luna lui mai. Pogor a făcut două conferințe „Despre înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne”, Carp de asemenea două: „Asupra tragediei antice și moderne” și „Despre trei cezari” (Cezar, Carol cel Mare și Napoleon), iar Maiorescu singur a ținut zece. Negreșit, Pogor a vorbit bine și cu mare succes. Carp de asemenea a vorbit foarte bine, dar cursurile lui Maiorescu au fost admirabile. Era pentru mine ceva neașteptat. Vorba lui Maiorescu, limpede și ușoară, limba sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seamă unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce ascultasem în Germania, materia cea interesantă a prelegerilor, cunoștințele variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc. De la cea întâi prelegere introductivă, intitulată: „Ce scop au cursurile populare?”, am fost cuprins de o admirație care a mers tot crescând la prelegerile: „Despre religiunea în popor”, „Despre sunete și colori” și a culminat în cea de pe urmă „Despre minte și inimă”. Eu, care în intervalul acesta mă făcusem profesor și coleg al lui Maiorescu la Universitate, devenii cel mai înfocat entuziast al său, eram sub farmecul elocvenței sale, așa încât chiar câțiva ani mai târziu, prieteni de ai mei […] își băteau joc de mine, din această cauză, zicându-mi că eu nu recunosc decât doi oameni mari în lume, pe Shakespeare și pe Maiorescu.
Cursurile din anul 1864 au dat loc și la un incident destul de neplăcut. Precum am zis, Th. Rosetti trebuia să vorbească și el despre „Societatea modernă”. El veni în dumineca hotărâtă la Universitate, unde se adunase lume peste măsură de multă, printre care se găsea și domnișoaraProfira Beldiman, cu care era tocmai să se logodească și cu care s-a și însurat puțin timp după aceea.
Bine pregătit, precum mi s-a zis, Rosetti era tocmai să înceapă, când în momentul suirii sale la tribună sau, mai bine, după ce se dădu în dosul mesei care reprezenta tribuna și rosti cuvintele obicinuite, șidevenite în urmă tradiționale: „Onorat auditoriu”, el pierdu deodată cu desăvârșire prezența sa de spirit. Tot întorcând împrejurul unui deget o hârtiuță pe care avea scrise câteva note și tot zicând: „Societatea modernă, societatea modernă …”, nicio idee nu-i mai veni în minte, ca și cum toate i-ar fi fost smulse din cap deodată. Două sau trei minute nesfârșit de lungi au trecut așa.
Pentru public, situația era foarte penibilă, iar pentru noi, prietenii lui Rosetti, era grozavă, o adevărată suferință. Cel mai indiferent din toți parcă a fi Rosetti însuși, care cu două vorbe de scuză se dădu jos de la tribună și se depărtă liniștit. Publicul se împrăștie nemulțumit, comentând foarte defavorabil această întâmplare neplăcută a cumnatului domnitorului, iar noi ne strânserăm repede acasă la Pogor.
Cine ar fi putând crede atunci că același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în situațiuni neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de miniștri, un orator așa de interesant și de sigur pe sine!
Iacob Negruzzi, Amintiri de la Junimea

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.
1. Menţionează sensul din text al secvenței nicio idee nu-i mai veni în minte, ca și cum toate i-ar fi fost smulse din cap deodată. 4 puncte
2. Indică formula cu care începeau prelegerile populare, precizând rolul ei. 4 puncte
3. Explică motivul pentru care incidentul evocat în al doilea paragraf este considerat destul de neplăcut. 4 puncte
4. Precizează numele a trei membri ai societăţii Junimea, care, alături de Titu Maiorescu şi de Th. Rosetti, au participat la prelegerile acesteia, valorificând textul dat. 4 puncte
5. Prezintă o caracteristică a prelegerilor susținute de Maiorescu, referindu-te la tematica abordată. 4 puncte
B. Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă emoțiile pot sau nu pot fi stăpânite de un vorbitor în public, folosind informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea de Iacob Negruzzi. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 puncte
– menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică; 2 puncte
– enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate; 12 puncte
– formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă!
În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informațiile din fragmentul dat.
Folosirea altor informații este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenţiind rolul verbelor la timpul imperfect şi la timpul perfect simplu, din fragmentul următor.
Iorgovan era foarte nenorocit.
Plecase în cale lungă şi, plecat abia, se simţea la capătul călătoriei. Ştiuse el că va găsi pădureni la Şiria, dar că va găsi atât de mulţi încât să nu aibă nevoie de a merge mai departe, la asta nu s-a gândit.
Dar acum era vorba să vadă ce era de văzut.
El sări din căruţă, desprinse caii de pe lături şi plecă spre mulţime.
Oamenii erau veseli, şi Iorgovan îşi speriase somnul. Văzându-se dar în mijlocul gălăgiei repede-repede îi trecură prin minte trei gânduri deosebite. […] Câţiva paşi de la drum el dete peste o grămadă adunată împregiurul unui foc de vreascuri. Unii şedeau pe jos, iar alţii steteau în picioare, dar toţi ascultau neclântiţi cântecul unui moşneag ce şedea pe un fedeleş* de lângă foc. Era cântecul lui Novac. Iorgovan îl mai auzise, par’ însă că nu tot astfel, şi se necăjea că nu poate să-l audă destul de bine în gălăgia cea mare.
Ioan Slavici, Pădureanca
*fedeleş – s.n. butoiaş mic, de forme diferite, în care ţăranii îşi ţin apa

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar;
– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două imagini sau idei poetice;
– analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 3 puncte; logica înlănțuirii ideilor – 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; claritatea exprimării – 2 puncte; respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

REDACTARE (10 puncte)

Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)
A. (20 de puncte)
1. menţionarea sensului secvenţei indicate (de exemplu: Expresia surprinde blocajul personajului, produs de emoţia puternică.) – 3 p.; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
2. indicarea formulei cu care începeau prelegerile populare, cu precizarea rolului acesteia – 3 p.; simpla transcriere a formulei – 1 p. (de exemplu: Formula cu care începeau prelegerile populare era „Onorat auditoriu”, având rolul de a capta atenţia auditoriului.); formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
3. explicarea motivului pentru care incidentul evocat în al doilea paragraf este considerat destul de neplăcut (de exemplu: Caracterul neplăcut al incidentului este dat de tăcerea inexplicabilă a lui Rosetti/de comentariile nefavorabile ale auditoriului.) – 3 p.; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
4. câte 1 punct pentru precizarea fiecărui nume (Cei trei membri ai societăţii Junimea sunt Pogor, Carp şi Iacob Negruzzi.); formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
5. prezentarea unei caracteristici a prelegerilor susţinute de Maiorescu, prin referire la tematica abordată (de exemplu: diversitate tematică): prezentare adecvată şi nuanţată, valorificând textul dat – 3 p.; abordare schematică – 2 p.; încercare de prezentare – 1 p.; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B. (20 de puncte)
– formularea tezei/problematicii (de exemplu: Problema pusă în discuție este dacă emoțiile pot sau nu pot fi stăpânite de un vorbitor în public.) 2 puncte
– menționarea poziției candidatului față de teză/problematică 2 puncte
– enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziţiei adoptate
12 puncte

• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate tezei formulate 2 x 3 puncte = 6 puncte

• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 puncte = 6 puncte

– formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare 1 punct
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

Notă!
În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentarea fragmentului dat, prin evidenţierea rolului verbelor la timpul imperfect şi la timpul perfect simplu
– comentarea fragmentului dat: comentare adecvată și nuanțată – 3 p.; încercare de comentare, tendinţă de rezumare – 1 p. 3 puncte
– prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect (de exemplu: rol evocator, aspect durativ, nedeterminare temporală, iteraţie etc.), valorificând textul dat – 3 p.; fără valorificarea textului dat – 1 p. 3 puncte
– prezentarea rolului verbelor la timpul perfect simplu (de exemplu: dinamizarea discursului narativ etc.), valorificând textul dat – 3 p.; fără valorificarea textului dat – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– câte 3 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături ale textului poetic studiat care permit încadrarea într-un curent cultural/literar 2 x 3 puncte = 6 puncte

• prezentare nuanţată – 3 p.
• prezentare schematică – 2 p.
• simplă menţionare a trăsăturii – 1 p.

– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două imagini sau idei poetice 6 puncte

• precizarea temei – 1 p.
• explicarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat – 1 p.
• câte 2 p. pentru comentarea oricărei imagini sau idei poetice, prin raportare la tema precizată: comentare nuanţată – 2 p.; încercare de comentare – 1 p.

− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte

• analiză nuanţată – 3 p.
• abordare schematică – 1 p.

Organizarea discursului – 12 puncte

− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 3 x 1 punct = 3 puncte
– înlănțuire logică a ideilor, coerenţa textului 3 puncte
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte

• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.

• schematism – 1 p.

− claritatea exprimării 2 puncte
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

REDACTARE (10 puncte)
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
− ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

Punctajul pentru redactare se acordă pentru întreaga lucrare, numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date.

Citiţi şi:

BAC 2017. Subiectul la română, real şi tehnologic – clasa a XII-a

BAC 2017. Subiectul la română, uman şi pedagogic – clasa a XII-a

Evaluarea Naţională 2017. Subiecte nu tocmai pe placul elevilor, la proba de română