S-a schimbat macazul

De la „Sa traiti bine!” (adica noi, toti romanii), la „Sa traim bine!” (adica ei, politicienii de la putere) si la „Sa va taxam bine!”. Cam asa s-ar putea defini, foarte pe scurt, perioada scursa de la campania electorala din toamna anului trecut si pana acum. Promisiunea afisata pe toate gardurile a fost urmata, la inceputul acestui an, de introducerea cotei unice, trambitata din rasputeri de khmerii portocalii drept o victorie decisiva impotriva saraciei la romani, un soi de leac miraculos pentru toate chinurile la care guvernarea PSD a fost incriminata ca i-a supus pe contribuabili. Nu stiu altii cum sunt, dar eu imi aduc aminte si de acuzele Aliantei, pe cand era in opozitie, la adresa birurilor insuportabile, aberante, naucitoare, si de angajamentele opozantilor d’antan ca daca vor veni la putere se vor rafui ei cu fiscalitatea pesedista si-o vor pune cu botul pe labe. Imi amintesc si de importanti candidati oranj aparand la televizor cu maldare de dosare dupa ei si explicandu-ne, cu cifre, cat de mult vor spori incasarile la bugetul statului prin introducerea cotei unice de impozitare si a altor masuri de relaxare fiscala pe care, odata alesi, le vor pune in practica.
Cota unica s-a introdus in mare graba, dar, din pacate, n-a fost decat zaharelul care a prevestit biciul: s-au majorat zdravan taxe si impozite existente (acelea care fusesera incriminate de pedisti si liberali pana cand au preluat puterea), s-au introdus altele noi, s-a recurs si la dubla impozitare… Acum cateva saptamani, o voce de la Guvern a lasat sa transpire informatia ca se pregateste si marirea taxei pe valoarea adaugata la 22%. Ca explicatie, s-a avansat mai intai faptul ca introducerea cotei unice n-ar fi adus bani mai multi la buget, asa cum estimasera marii strategi economici ai Aliantei. Insa, la insistentele presei, niste domni de la Finante au aratat contrariul. Pe urma s-a sustinut ca „asa ne cere FMI”. Numai ca nici asta n-a tinut. FMI nu e o organizatie secreta. Se stie si cum functioneaza, si cum negociaza si se pot obtine informatii de-acolo. Asa ca, prinsi iar cu mata-n sac, guvernantii n-au avut incotro si au trebuie sa recunoasca faptul ca FMI n-a cerut imperativ marirea TVA si ca prevederea asta nu exista in nici un document semnat intre parti. In incercarea de-a drege busuiocul, aceiasi guvernanti au negat ce zisesera prima data, sustinand ca nici vorba despre marirea birului respectiv si aratandu-se mirati ca cineva a pus in discutie subiectul.
Intr-una din zilele trecute, insa, iacata surpriza: insusi presedintele Romaniei a dezvaluit corespondentilor de presa straini (ca presa romana a cam inceput sa-i puta, la fel cum ii putea, de pilda, lui Adrian Nastase, cand era premier si publica prin ziare americane si europene) … a dezvaluit, spuneam, ca „majorarea TVA este inevitabila”. In cine va lovi cel mai tare masura asta e lesne de stiut: in amarastenii care vor trebui sa infrunte noi scumpiri la aproape toate produsele si serviciile. Traiti bine, d-le Basescu?