O excrescență parazitară

Există o manie a statului de a te jecmăni și a te scoate datornic cu orice chip, chiar dacă, în realitate, nu-i datorezi nimic, dimpotrivă,  el este cel care nu și-a îndeplinit obligațiile față de tine (inclusiv cele de natură financiară – statul român datorează unei categorii de contribuabili peste 1,5 miliarde de euro). Mania asta nu se împiedică nici de legile pe care aceleași stat ni le impune nouă, cetățenilor.
Iată-l, de pildă, pe diabolicul ministru al Muncii – are și nume predestinat, Șeitan – declarând senin că va da el un ordin funcționarilor din subordine să nu aplice legea.  Este vorba, firește, despre aberația aia cu declarațiile de impozitare a veniturilor obținute din exercitarea profesiilor liberale, care pune vreo 500.000 de oameni pe drumuri, în fiecare lună, obligându-i să piardă timp, să-și macine nervii și să cheltuiască bani (alții decât cei aferenți birurilor) pentru … pentru ce? Păi, pentru plăcerea sadică a autorităților, că alt rost nu are! Ei, reglementările din legea aceea prevăd sancțiuni cu amendă pentru cei ce nu depun declarațiile cu viteza fulgerului și/sau nu răspund corect la întrebări la care fac pariu că nici ministrul nu știe să răspundă fără a consuma timp cu documentarea. Numai că, oricât de proastă ar fi, oricât de „nepus la punct” ar fi „sistemul”, legea rămâne lege, nu? Așa știm cu toții. Sau știam, fiindcă ministrul Șeitan e de altă părere: legea e lege numai dacă așa vrea el. Dacă nu vrea, dă ordin să nu se aplice, dă-o încolo de lege. Și spune asta cu aerul că ne face un mare hatâr!  Păi, ce fel de ministru e ăsta? Ce autoritate a statului mai poate să reprezinte? 
Ieri, am auzit la știri că reglementările respective urmează să se modifice. Vedeți cum vine treaba cu statul român? E un stat atât de hulpav încât cei de-acolo, de sus, care-l reprezintă, obsedați să ne ia cât mai mulți bani, nici nu mai pot judeca limpede. Dau reglementări doar pentru a avea, eventual, ce modifica, și asta numai după ce gândesc contribuabilii în locul lor și după ce aceștia se revoltă! Și asta se cheamă muncă a conducătorilor noștri, muncă multă… Evident, când faci un lucru prost și apoi încerci să-l îndrepți, măcar cât de cât, muncești mai mult decât dacă îl faci bine de prima dată…
 Nu credeam că acum, în anul de grație 2010, într-o țară ce se pretinde capitalistă,  am să ajung să-l citez pe Karl Marx, ba să-i mai dau și dreptate: „Statul este excrescența parazitară ce distruge societatea, consumându-i resursele”. Cu alte cuvinte, cu cât statul se îngrașă, cu atât e societatea mai subnutrită. Și cum să nu fii de acord cu asta, văzând ce se întâmplă în România?