Modele

Gata! Tinerii pesedisti – sau tesedisti, cum li se zice, de la abrevierea Tineretul Social-Democrat – s-au decis! Cel putin aia din Bucuresti. Nu vor, cum vor altii si cum a reiesit dintr-un recent sondaj de opinie, lefuri medii de fix 354 de euro. Nu vor nici tichete de masa, nici telefoane mobile de la angajatori, nici prime sau bonusuri, nici masini de serviciu, nici plata orelor suplimentare, nici cursuri de instruire, nici laptopuri de la firma, nici sa li se plateasca asigurari medicale, sociale ori contributii la fondurile de pensii de stat si private, nici decontarea transportului, nici organizari de petreceri de catre angajatori, nici abonamente la cluburi sportive. Ei au alte doleante, alte asteptari, alte sperante.
Cele mai fierbinti nazuinte ale juniorilor pesedisti sunt trei: sa ajunga Mircea Geoana presedintele Romaniei, Dan Ioan Popescu sa devina premier, iar Marian Vanghelie (zis Marean-Care-Este) sa se cocoate in jiltul de primar general al Capitalei, functie care – daca vorbim de putere si influenta – o cam bate pe aia de ministru. Evident, seful tesedistilor a facut aceasta importanta dezvaluire la o intrunire la care invitat de onoare a fost… ei, da, ati ghicit: Mircea Geoana; plus, daca informatorii mei nu mint, Dan Ioan Popescu si vestitul Marean. Probabil ca, daca erau invitati, sa zicem, Adrian Nastase, Miron Mitrea si Viorel Hrebenciuc, ei ar fi fost obiectele dorintelor. Zic doar, nu dau cu parul..
Eu, unul, m-am bucurat afland informatia asta. M-am bucurat fiindca mi s-a dat apa la moara. Sa explic: aproape de fiecare data ii contrazic pe cei ce isi declara sus si tare increderea ca se apropie schimbarea de generatii in politica si ca tinerii politicieni vor inlocui vechea garda si vor repune in drepturi macar putina moralitate. Altfel spus, ca vor fi si mai cinstiti, si mai bine intentionati, si mai competenti in ce au de facut decat „seniorii” plini de bube. Si, nu in ultimul rand, ca vor vorbi mai corect romaneste si nu ne vor mai zgaria timpanele cu formulari lemnoase, cum fac mai vechii activisti de prin toate partidele, in speranta ca acestea vor ascunde haul din creierele unora. Eu nu sustin un asemenea punct de vedere. Si asta dintr-un motiv foarte simplu: in aproape toate cazurile cunoscute de mine, tinerii care intra in politica n-o fac din acel frumos idealism specific varstei, ci din calcul rece, din dorinta de a deveni „vedete”, „vip”-uri, de-a face avere si de-a trai usor, recte de-a parveni si ei, ca aceia pe care si-i iau drept modele. Intrati in partide, acesti tineri deprind extrem de repede naravurile celor de-acolo. Invata de la „ai batrani” sa fie lingai cu sefii si necrutatori cu cei mai mici in „grad” decat ei, aprofundeaza demagogia si arta tradarii, isi antreneaza coatele pana devin arme mortale, arunca la cos, cu dezgust, valorile in care unii dintre ei credeau si sunt pregatiti sa-si tranzactioneze principiile. Antrenati astfel, sunt chiar mai periculosi decat batranii crocodili din mocirla politicii romanesti. Cu astia din urma, macar stim cum stam si la ce sa ne asteptam. Plus ca tinerii pradatori au in fata veacuri in care sa-si faca mendrele.