Lipsă de civilizație urbană

„Planeta se confruntă cu o gravă urgență climatică. Schimbările climatice au loc acum și progresează mai rapid decât prevedeau oamenii de știință. Ne depășesc eforturile de luptă împotriva acestora. Cu fiecare săptâmână care trece apar noi distrugeri legate de climă – inundații, secetă, caniculă, incendii și megafurtuni”. Declarația este a secretarului general al ONU, Antonio Guterres. Nu trebuie să-l credem pe cuvânt, vedem ce se întâmplă și în România, și în alte părți de lume.

Unii sunt receptivi la această urgență. Iată, de pildă, Primăria Parisului a anunțat un proiect de îmbunătățire a calității aerului și de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Proiectul prevede plantarea de „păduri urbane” în mai multe zone din oraș (în zona Primăriei, în cea a Operei, în cea a gării, de-a lungul Senei, în circa 28 de locuri de joacă, unde urmează să fie create „insule de prospețime”), inclusiv prin desființarea unor parcări. Este o parte a unui plan mai amplu, ce își propune să transforme aproape jumătate din suprafața Parisului în spațiu verde și permeabil, urmând ca până în 2050 orașul să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. „Cred cu tărie că Parisul trebuie să se adapteze la schimbările de temperatură. Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice prognozează valuri de căldură cu temperaturi și de 50 de grade Celsius până în 2050. Avem obligația de a acționa acum”, a declarat primarul Parisului, Anne Hidalgo. Nu este deloc un caz izolat. Tot mai multe centre urbane se orientează în această direcție, conservând și sporind zestrea verde din interiorul și de la marginile lor. De pildă, își imaginează, oare, cineva că în Wienerwald, pădurea vieneză, s-ar apuca unii să defrișeze și să toarne betoane? Sau un exemplu dintr-o țară fostă socialistă, Lituania, a cărei capitală, Vilnius, este un oraș verde, cu parcuri întinse (Parcul Vingis, de pildă, are 160 de hectare) și cu mulți copaci, având cel mai curat aer dintre capitalele europene, în pofida faptului că este unul dintre cele mai importante centre de transport din zona baltică și are o densitate a populației de aproape 1.400 de locuitori pe kilometrul pătrat (nu e mare, dar, spre comparație, Brașovul are 850 de locuitori pe kmp). În China este într-o fază avansată de construcție primul „oraș-pădure”, care va avea un milion de plante, dintre care cel puțin 40.000 de arbori, la o populație de 30.000 de locuitori.

În România, însă, lucrurile se mișcă în direcție contrară acestui curent. S-au tăiat sute de mii de hectare de pădure și se taie în continuare, se distrug parcuri pentru a se face loc betonului și asfaltului, se sacrifică spațiu verde în favoarea parcărilor, a îngrămădirilor de blocuri și a mall-urilor… Orașele noastre devin tot mai puțin prietenoase cu oamenii, iar asta nu e civilizație. Este ceea ce scrie în titlu.