Alte aberații guvernamentale

Pentru a demonstra una din aberațiile ordonanței guvernamentale privind impozitarea bacșișului – o situație despre care ce am scris și noi, au scris ori spus și alții – un fost președinte al ANAF a făcut și el un lucru bun: un experiment, pe care l-a și filmat cu camera ascunsă. A intrat într-un restaurant, i-a spus chelneriței că este patronul altui restaurant, din apropiere, și i-a propus următoarea afacere: să primească de la el 2.000 de lei, bani cu care să vină la serviciu câteva zile, dar să nu-i declare pentru a fi înscriși în registrul banilor personali. Atât trebuia să facă. „Dar dacă vine vreun control?”, a întrebat ospătărița. „Controlul o să vină, o să sancționeze firma asta, posibil s-o și închidă și eu îți fac promisiunea fermă că te angajez la mine. Îți place localul?”. „Da, e frumos”. „E mai frumos ca ăsta, se câștigă și mai bine. Bacșișurile sunt mai bune. În afară de chestia asta, câștigi 3.000 de lei. Deci ai 3.000 de lei banii tăi, plus promisiunea fermă că te angajez la mine. Știi de unde să mă iei, n-am unde să fug… La cât termini aici?”. „La patru”. „Bun, te aștept la mine la local și facem treaba, da?”. „E mai bine așa”, convine ospătărița. 

Este o situație care are mare probabilitate să apară, nu? În locul fostului președinte ANAF poate fi chiar patronul unui local ce vrea să pună la pământ un concurent, dar și un angajat nemulțumit poate recurge la nedeclararea banilor personali, pentru a se răzbuna pe patron. De ce situația asta? Din cauză că „ordonanța impozitării bacșișului” pedepsește – cu amenzi mari și chiar cu suspendarea activității – firma pentru fapta angajatului. Patronul nu are voie, legal vorbind, să percheziționeze angajații pentru a constata dacă sumele pe care le declară pentru a fi înscrise în registrul banilor personali corespund cu sumele pe care le au asupra lor. Firma poate fi sancționată chiar dacă angajații sau concurența nu vor să-i facă pocinogul. E suficient, să zicem, ca un angajat să cheltuie în timpul programului din banii personali (să cumpere medicamente sau o pereche de pantofi). Ori ca un angajat să primească de la o rudă sau de la un cunoscut o sumă de bani – un împrumut, restituirea unui împrumut ș.a.m.d. Dacă după asta pică un control al temuților de la Anrtifraudă (care au voie să percheziționeze angajații!), necazul patronului e gata!

Iată încă o prevedere a Ordonanței bacșișului, în fapt o altă armă folosită de guvernanți în războiul pe care l-au declanșat cu „inamicii” contribuabili: „(…) dacă operatorul economic achită amenda contravențională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum și o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancțiunea complementară (adică suspendarea activității – n.m.) încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la CEC sau la unitățile Trezoreriei Statului și nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanța de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenției”. Ce ziceți de asta?  Ești amendat, justiția hotărăște că ai fost amendat pe nedrept, anulează amenda, dar tu rămâi cu o mare pagubă (de zece ori valoarea amenzii!), fiindcă Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, că i se fâlfâie de o hotărâre judecătorească!!! Asta nu mai e tâmpenie, este maximă ticăloșie!