România, în topul țărilor cu risc de faliment

Ceea ce acum un an și jumătate, când autoritățile, de la președinte și până la ultimul secretar de stat din Guvern, „decretau” prin declarații electorale că recesiunea economică nu va ajunge și pe plaiurile noastre, părea numai un scenariu trist, astăzi el este pe cale să se transforme în cel mai mare dezastru economic cunoscut vreodată de țara noastră. Asta pentru că statului îi este din ce în ce mai greu să se împrumute la costuri mici de la băncile locale pentru a finanța deficitul bugetar. Din păcate, nici de peste graniță nu are șanse prea mari să facă rost de bani ieftini. Practic, deși trebuie să mai ia pe datorie peste cinci miliarde de euro până la finele acestui an pentru a putea plăti la timp pensiile și salariile, în ultimele două săptămâni Ministerul de Finanțe a refuzat de două ori să ia bani de la bancheri. Motivul anunțat a fost dobânda prea mare la care aceștia vor să împrumute statul. În total, prin cele două licitații de titluri de stat, Ministerul de Finanțe a încercat să împrumute 1,8 miliarde de lei de la bănci.

Statul n-are bani
Economiștii citați de o agenție de presă spun că e normal ca statul să încerce să reducă dobânzile la care se împrumută punând băncile să facă oferte pe care Finanțele să le respingă pentru a indica astfel la ce bonificație ar vrea să ia creditul. Ei precizează însă că, în momentul în care statul va avea nevoie să împrumute rapid o sumă mai mare de bani, nu va mai avea cum să refuze ofertele. „E un joc pe care statul nu cred că și-l va mai permite prea mult timp. Probabil, acum are suficienți bani din emisiunile anterioare. Nevoia de finanțare a deficitului bugetar este însă în continuare foarte mare. În condițiile în care băncile se apropie de limita maximă impusă de băncile-mamă de creditare a statului, apetitul de risc al investitorilor străini este în scădere, iar Guvernul încă întârzie să implementeze măsurile de austeritate anunțate, este normal ca băncile să ceară dobânzi mai mari”, a declarat pentru sursa citată reprezentantul unei instituții financiare.
Din păcate, nici costul total al dobânzilor pe care statul trebuie să le plătească băncilor pentru creditele luate în anii precedenți, mai ales în 2009, nu este de neglijat. Anul trecut statul a plătit dobânzi în valoare totală de circa 1,5 miliarde de euro bancherilor, în timp ce în 2010 valoarea ar putea fi și mai mare. Cele mai recente împrumuturi luate de stat de la băncile locale au avut dobânzi de circa 6,5%. Dobânda de referință a BNR, cea la care banca centrală împrumută lei băncilor comerciale, este de 6,25% pe an, ceea ce înseamnă că bancherii au fost până acum de acord să împrumute statul la aproape același cost pe care
l-au avut ei când au luat, la rândul lor, credit de la Banca Națională.

Împrumuturile externe, tot mai scumpe
Nici varianta împrumutului extern nu este facilă. Din cauza problemelor economice din Ungaria și Grecia, dar și în contextul întârzierii implementării măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul român, investitorii străini au început să considere România un stat „problemă”, pe care l-ar împrumuta, la nevoie, numai la dobânzi mari. Indicatorul internațional care reflectă marja de risc a unui stat se numește CDS (credit default swap) și reprezintă costul unui contract de asigurare împotriva falimentului de țară. Când România a împrumutat în martie un miliard de euro de la investitorii străini, contra unei dobânzi de circa 5% pe an printr-o emisiune de eurobonduri, România avea un CDS de sub 3% pe an. În momentul de față însă, dacă ar mai vrea să se împrumute de peste graniță, Finanțele nu ar avea cum să se împrumute la fel de ieftin ca atunci, pentru că acum CDS are o valoare de peste 4,1%. Cum băncile adaugă la această marjă de risc și una de lichiditate, de până la 3%, un împrumut similar cu cel din martie ar fi posibil acum la o dobândă de măcar 7% pe an. Calculată în bani, diferența ar însemna creșterea dobânzii anuale de la circa 50 de milioane de euro pentru un împrumut de un miliard de euro (cum este cazul cu eurobondurile din martie) la 70 de milioane de euro, menționează aceeași sursă.

Locul opt în top 10
În clasamentul statelor cu cea mai mare probabilitate de intrare în faliment România se clasează pe locul opt din 10, cu un CDS de aproape 4,1%. Pe locul întâi, cu cea mai mare probabilitate de a intra în faliment de țară, se află Venezuela, cu un CDS de 15,15%, care este urmată de Argentina (12,13%), Grecia (7,76%), Pakistan (8,06%) și Ucraina (6,64%). Pe locurile nouă și zece, cu un risc mai mic de faliment decât România, se află Portugalia (3,26%), respectiv Bulgaria (3,82%).
Unul dintre motivele din cauza cărora investitorii consideră că România este nesigură este și posibilitatea ca oficialii de la București să nu fi fost sinceri până la capăt când au prezentat cifrele privind bugetul. Este vorba în principal în prezentarea cifrelor privind deficitul bugetar. O altă problemă ar fi neincluderea arieratelor (a datoriilor statului către mediul de afaceri) în deficit, o politică ce nu ar fi tocmai corectă, pentru că, în final, ele tot vor trebui plătite, ceea ce va afecta deficitul.     (A.Z.)