realitate – Unele banci din oras se joaca cu nervii clientilor

Un brasovean a aflat cu stupoare ca figureaza in baza de date a Biroului Unic de Credite, ca debitor cu grad ridicat de risc, cu o suma achitata de 8,5 lei
Nu numai bancile trebuie sa-si ia masuri de precautie impotriva „tepuitorilor” de profesie. Chiar si clientii institutiilor de credit risca sa fie trasi pe sfoara de acestea. Din pacate, in ultima vreme, tot mai multe persoane s-au regasit in aceasta situatie. Asta pentru ca angajatii bancilor nu catadicsesc sa dea clientilor informatii complete despre operatiunile pe care ei intentioneaza sa le efectueze. Asa se face ca, zilele trecute un brasovean a aflat cu stupoare ca figureaza in baza de date a Biroului Unic de Credit ca restantier, cu grad ridicat de risc, pentru un debit „achitat” de aproximativ 8,5 lei (85.000 de lei vechi)! Persoana in cauza facuse toate demersurile necesare pentru a-si face o descoperire de cont la banca prin care isi incaseaza si salariul lunar. In ziua in care ar fi trebuit sa-si primeasca banii, a constatat ca suma solicitata nu i-a fost virata in cont. Cand i-a intrebat pe reprezentantii bancii ce s-a intamplat, acestia i-au raspuns ca nu i se pot da banii pentru ca, in conformitate cu baza de date a Biroului Unic de Credite, este un client rau-platnic, din categoria celor cu grad ridicat de risc. Mai exact, are o restanta catre o alta banca de aproape 8,5 lei, suma ce figureaza ca achitata in urma cu trei luni.

Din bun-platnic, debitor
Ce s-a intamplat de fapt? Persoana in cauza a detinut in urma cu aproximativ un an un card la purtator la institutia la care figureaza ca debitor. A vrut sa renunte la produsul bancar respectiv si a solicitat bancii sa-i anuleze cardul. Insa, angajata careia i s-a adresat nu i-a explicat acestuia care sunt demersurile ce trebuie facute in acest scop, ci doar i-a preluat cardul si asta in baza unei simple hartii. Pentru ca totul sa fie in regula, clientul ar fi trebuit sa completeze un formular de inchidere de cont, la care sa anexeze cardul. In plus, in contul de card, trebuia sa depuna o suma, de circa 8,5 lei, reprezentand comisionul de inchidere a contului – suma din cauza careia a si devenit restantier fara voie.
Insa, din nefericire lucrurile nu s-au petrecut asa. Mai mult, in momentul in care pagubitul s-a adresat reprezentantilor bancii cu pricina, tot el a fost considerat vinovat. „De ce nu ati citit contractul?”, a fost replica bancherilor. Insa, contractul a fost citit de client doar cand a dat cu subsemnatul. Caci copii dupa contracte nu se elibereaza la banca respectiva, decat la insistenta clientilor. Cat despre notificari, nici nu poate fi vorba. Institutia nu-si permite sa avizeze clientii „decat daca debitele acestora sunt mai mari de 100.000 de lei”, a fost explicatia celor din banca. Altfel, ar iesi in pierdere cu cheltuielile postale. Dupa toata tevatura, unul dintre directorii bancii i-a spus clientului ca „nu este nici o problema. Daca doriti, banca noastra va poate oferi un imprumut. Mai ales ca va cunoastem situatia si stim ca in realitate ati fost un bun-platnic”.

„Boala contagioasa”
Din pacate, lipsa de transparenta nu apare doar cand este vorba de comisioanele aferente cardurilor de credit. Sunt persoane care au constituit la diverse banci conturi de depozit, in speranta ca dupa o anumita perioada de timp vor avea un anumit castig din bonificarea dobanzii. Ca si in cazul precedent, surpriza a aparut in momentul in care au vrut sa lichideze contul inainte de termenul fixat. Astfel, clientul respectiv s-a trezit ca a scos din cont mai putini bani decat a depus, intrucat dobanda bonificata nu a acoperit comisioanele aferente inchiderii contului si retragerii de numerar. Bineinteles, replica bancherilor in fata clientului nemultumit a fost tot „nivelul si tipul comisioanelor sunt stipulate in contract”. Ceea ce nu este intotdeauna adevarat.