PRESIUNE. Contestat de marii retaileri și producători, Codul de bune practici în comerț a fost „uitat”

Dezbătut pe parcursul anului 2009, contestat, modificat, discutat, aprobat și iar discutat, Codul de Bune Practici a rămas o lege care în ciuda avantajelor pe care le-ar putea aduce consumatorilor prin scăderea prețurilor de pe piață, întârzie să intre în vigoare. Practic, situația actuală este rezultatul strategiei se pare concertate pe care au adoptat-o mai întâi retailerii și apoi producătorii.

Retailerii, cam nemulțumiți
După ce au semnat vara trecută protocolul oficial de recunoaștere a Codului de bune practici și, ulterior, s-au răzgândit ca la târg fără nici un motiv denunțând oficial convenția, marile lanțuri de retail au abordat o tactică mai dură. Astfel, la sfârșitul anului, retailerii au găsit chichițele Legii 321/2009, cunoscută și sub denumirile de „legea comerțului” sau „Codul de bune practici”, spunând că aceasta nu va putea fi aplicată în totalitate. Prima nemulțumire era legată de faptul că legea le impune termene maxime de plată a furnizorilor, ce variază între 12 și 35 de zile, în funcție de natura produselor, iar dacă vor întârzia plata vor trebui să plătească penalități. Totodată, retailerii spun că nici ei și nici producătorii nu știu să stabilească prețul de achiziție. Prin urmare, retailerii au depus în Parlament o cerere de amendare a acestui pasaj din lege. Motivul? „Termenele de plată scurte vor duce la comenzi mai mici și mai dese, iar asta va genera cheltuieli logistice mult mai mari pentru furnizori”, a declarat la vremea respectivă pentru un portal economic directorul executiv al unui lanț de magazine. La rândul său, reprezentantul unui alt mare concern care face afaceri în toată țara a adăugat pentru aceeași sursă că legea va aduce costuri suplimentare lanțurilor de magazine și a dat de înțeles că este posibil ca după apariția legii piața să  fie invadată de majorări de prețuri. „Costurile de transpunere a legii în contabilitatea noastră vor fi uriașe, iar acestea se vor regăsi undeva”.
La câteva săptămâni după depunerea amendamentului de către retaileri nici patronatele din industria alimentară nu erau sigure că doresc apariția Legii Codului de Bune Practici în forma discutată în toamna lui 2009. Reprezentanții acestor organizații au sesizat neclarități, în special în privința termenelor de plată. În opinia lor legea a fost făcută foarte rapid și fără participarea celor de la supermarketuri și sunt interpretări diferite privind costul de achiziție. Prin urmare, patronatele au solicitat ministrului Agriculturii să aibă o serie de întâlniri cu reprezentanții supermarketurilor și să elaboreze o variantă a legii în conformitate cu solicitările ambelor părți. De atunci însă au trecut mai bine de două luni, timp în care legea care-l protejează pe consumator atunci când își face cumpărăturile în super, hyper sau mega-market stă prăfuită în sertarele autorităților, neproducânu-și efectele.

Deschiderea de magazin, fără „bir”
Legea comerțului cu produse alimentare – Codul de Bune Practici – a fost aprobată într-o primă formă în data de 16 septembrie 2009 cu 198 de voturi pentru, cinci contra și șapte abțineri. Ea va intra în vigoare la 30 de zile după publicarea sa în Monitorul Oficial și, evident, după operarea modificărilor convenite de retaileri și producători. Prin Cod se elimină taxa de deschidere de magazin care varia între 1.000-15.000 de euro. De asemenea, prin aplicarea Codului de Bune Practici va fi eliminată și taxa de remodelare, taxă fixă care se solicită pentru modernizarea magazinelor existente, care varia între 1.000 și 5.000 de euro. Aceasta este scoasă prin introducerea unui articol ce interzice taxele ce nu au legătură cu actul de comerț. În același timp, serviciul de vânzare garantată, care reprezintă un procent din cifra de afaceri și se solicită pentru garantarea vânzării produselor în rețeaua respectivă, este de asemenea eliminat. Acesta putea reprezenta 0,5-0,75% din cifra de afaceri lunară. În plus, este scos serviciul de gestionare a gamei care putea fi de până la 2% din cifra de afaceri lunară. Taxa de listare furnizor magazin, care putea ajunge până la 15.000 de euro, potrivit Codului de Bune Practici poate fi diminuată ca urmare a competiției reale.

Listarea articolelor, mai ieftină
Prin Legea Codului de Bune Practici, taxarea de listare a articolelor, care putea ajunge până la 500 euro pe produs, se va putea diminua. Serviciul de marketing, care se solicită pentru mercantisarea produselor, alocare de spațiu la raft și prezentarea produselor la raft, asigurarea de reclame, ce putea ajunge până la 10% din cifra de afaceri lunară, se estimează că va fi diminuat cu 2-4%.
În ceea ce privește serviciul centralizat de cumpărare, care putea fi între 0,5% și 2% din cifra de afaceri lunară, se estimează o diminuare între 0,3-1% din cifra de afaceri lunară. Totodată, serviciul de distribuție națională, taxă cuprinsă între 2,5-5% din cifra de afaceri lunară rămâne neschimbată.     (A.Z.)