Firmele pot cere deducerea TVA pentru tranzacțiile cu parteneri inactivi

O decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) oferă firmelor care nu și-au dedus TVA pentru tranzacțiile cu parteneri inactivi fiscal, pentru simplul motiv că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) le-a refuzat acest drept, posibilitatea de a recupera sumele plătite la stat, din 2007 începând. Din acest motiv, specialiștii în fiscalitate se așteaptă la un val de procese împotriva Fiscului, instituția urmând să suporte consecințe financiare majore. Prin decizia CJUE în Cauza C‑101/16, judecătorii au stabilit că un operator economic are dreptul să deducă TVA rezultată din achiziționarea unor bunuri sau servicii de la un operator economic declarat inactiv de organele fiscale. Practic, decizia Curții contrazice practica judiciară națională care, până acum, a pronunțat de cele mai multe soluții de confirmare a măsurilor luate de organele fiscale în sensul respingerii dreptului de deducere a TVA în situațiile de genul, așa cum ne-a explicat un avocat. Astfel, au existat numeroase cazuri în care autoritățile fiscale au anulat dreptul de deducere chiar și pentru mai multe entități dintr-un circuit tranzacțional, chiar dacă unele dintre acestea nu au avut vreo legătură directă și, implicit, nu au avut posibilitatea de a se verifica reciproc. În condițiile în care deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate statele membre, iar autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența CJUE, specialiștii se așteaptă la un val de procese, prin care firmele cărora Fiscul le-a respins cererile de deducere a TVA să își recupereze banii. „Prevăd un val de procese în instanțele române cu ANAF-ul ale acelor firme care au fost private de dreptul de deducere a taxei în urma achizițiilor de bunuri și servicii de la operatorii economici declarați inactivi”, a scris Cornel Grama, un cunoscut consultant fiscal, pe pagina sa de Facebook.

Informația a fost confirmată, la solicitarea avocat.net, de un alt avocat specializat care a explicat că limitarea în timp a efectelor unei hotărâri CJUE este extrem de rară. „În jurisprudența constantă a CJUE, aceasta a statuat că în cazul în care o directivă nu acordă deloc sau acordă o competență discreționară foarte redusă unui stat membru, acel stat membru este răspunzător pentru prejudiciile cauzate prin implementarea incorectă a acelei directive încă de la momentul intrării ei în vigoare. În atare situație, Curtea exclude de principiu limitarea în timp a efectelor hotărârilor sale, date pentru interpretarea directivelor aplicate în mod incorect, în sensul de a exclude aplicarea retroactivă a acestora”, a spus pentru publicația citată Bogdan-Petre Ilie, avocat partener la Nicolescu Attorneys at Law. Cu alte cuvinte, companiile vor avea de câștigat pentru că vor putea să recupereze din sumele plătite ca urmare a pierderii dreptului de deducere, iar bugetul riscă să fie de-a dreptul zdruncinat. Cu atât mai mult cu cât hotârărea CJUE se aplică erga omnes (la orice cauză, speță, litigiu unde dreptul de deducere a fost încălcat pe motiv de inactivitate a furnizorului de bunuri și servicii) și se aplică retroactiv, începând cu anul 2007 (momentul intrării României în UE). Practic, decizia judecătorilor Curții a respins statului român solicitarea de a limita în timp efectele hotărârii, în condițiile în care Guvernul invocase consecințele financiare grave care ar surveni dacă ar trebui să se acorde deducerea TVA‑ului tuturor operatorilor economici care au încheiat tranzacții cu operatori declarați inactivi începând din anul 2007.

„În ceea ce privește îndoielile evidențiate de guvernul român referitoare la interpretarea dreptului Uniunii, trebuie amintit că refuzul dreptului de deducere a TVA‑ului opus unor persoane impozabile constituie o excepție de la un principiu fundamental al sistemului comun al TVA‑ului a cărei legalitate, potrivit unei jurisprudențe constante, nu este admisă decât în împrejurări excepționale”, scrie în decizia publicată zilele trecute.

„Întrucât criteriul referitor la buna‑credință a mediilor interesate nu este îndeplinit în ceea ce privește autoritățile române, nu este necesar să se verifice dacă este îndeplinit cel referitor la gravitatea repercusiunilor economice. Din considerațiile de mai sus rezultă că nu este necesar să fie limitate în timp efectele prezentei hotărâr”, mai este precizat în documentul citat, de unde rezultă, potrivit lui Cornel Grama, reaua-credință a autorităților autohtone în aplicarea dreptului de deducere a TVA și a aplicării prevederilor comunitare în materie de TVA. Iar dacă până acum Fiscul asocia tranzacțiile cu inactivi cu faptele de evaziune fiscală, de-acum încolo autoritățile se vor vedea în situația de a fi obligate să returneze sume importante. Tocmai de aceea, specialiștii așteaptă alte mecanisme de combatere a evaziunii fiscale, adaptate sistemului fiscal românesc și care să încurajeze mediul de business, și așa supus unor numeroase provocări în ultima vreme.