Fiecare comuna din judetul Brasov are nevoie de apa curata

Statisticile plaseaza Romania dupa Albania si Turcia in privinta numarului de locuinte racordate la apa si canalizare
Modernizarea retelelor de apa si de canalizare din judetul Brasov, aprig disputata la nivel administrativ si politic, este doar aparent o ambitie a regiei de apa judetene. O simpla consultare a acordurilor incheiate de Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana, in cadrul negocierilor de aderare, conduce la obligatia asumata de Romania pentru a-si pune la punct toate problemele de mediu. Capitolul 22 al negocierilor, referitor la acest domeniu, impune respectarea standardelor europene si pune degetul pe rana, aratand ca Romania are mari probleme.
Rana a fost mult timp tinuta sub bandaj, oficialii romani evitand sa recunoasca faptul ca dezvoltarea retelelor din Romania este catastrofala. A spus-o recent chiar economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, care a aratat ca pana si in Albaniasi Republica Moldova peste 90% din gospodarii sunt racordate la retele moderne de apa si de canalizare. Romania este pe ultimul loc in Europa in aceasta privinta, cu o pondere de 58% la apa curenta si 53% la canalizare, fiind la distanta mare de penultima clasata, Turcia.

Cinci orase si 17 comune cu investitii in retelele de apa
Nici judetul Brasov nu face exceptie in acest peisaj sumbru romanesc, in care mai mult de jumatate din populatie nu stie cum arata un robinet si cara apa de la fantana de pe ulita. Acolo unde exista, retelele incropite cu putini bani ai Primariilor sunt departe de a se incadra in normele europene, care cer in plus si o epurare corecta a apelor uzate.
Iata de ce la nivelul administratiei, dar si la Ministerul Mediului, pentru a rezolva problema retelelor de apa si apa uzata este pregatit un proiect de modernizare a infrastructurii. Planul prevede investitii si modernizari in 22 de localitati ale judetului dintre care cinci orase.
Investitiile ar urma sa fie impartite in trei zone ale judetului – Codlea, Rupea si Zarnesti, fiecare grupate cu localitatile din imprejurimi. Zonarea va avea in vedere posibilitatea tehnica de a colecta si de a trata centralizat apele uzate, prin construirea a trei statii de epurare regionale.
Uniunea Europeana nu cere doar, ci este pregatita sa si sprijine financiar zonele din Romania pentru care sunt formulate astfel de cerinte. Dupa ce in ultimii ani UE a alocat fonduri uriase prin instrumentele de sprijin ISPA (dedicat marilor aglomerari urbane) si SAMTID (pentru asocieri de comunitati cu circa 100.000 de locuitori), dupa data propusa pentru aderare, UE va continua finantarea proiectelor care vor face din Romania o tara la standardele continentului. Celebrele deja „fonduri de coeziune si structurale” vor fi directionate catre obligatiile clar definite pentru Romania dupa aderarea oficiala la UE.
Oficialii europeni au stabilit ca pentru a beneficia de astfel de fonduri, Romania trebuie sa formuleze proiecte comune la nivel regional, prin asocierea comunitatilor din zonele respective. In plus, lucrarile vor primi fonduri de la Bruxelles daca autoritatile locale vor face dovada ca sunt dupa aceea in stare si sa intretina si sa gestioneze corespunzator retelele construite, cu un operator capabil.

Fiecare localitate va cheltui pentru propria retea
Cand programul de modernizare va fi prezentat UE, finantatorilor trebuie sa li se demonstreze ca gestionarul lucrarilor are o structura de implementare a proiectului (dupa modelul unitatii existente in prezent la Compania Apa, care deruleaza programe ISPA in valoare de aproape 60 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de tratarea apei). Ca sa primeasca bani pentru a trage apa curenta in casele de la Cata sau Crizbav, beneficiarul finantarii trebuie sa dispuna de laboratoare la standarde europene cu care sa analizeze constant calitatea apei. Ori, toate acestea la un loc exista in judetul Brasov la Compania Apa, precizeaza directorul general Dorin Fatu.
Ar mai fi o intrebare: cat vor costa aceste proiecte de amploare? La aceasta intrebare inca nu poate raspunde nimeni. Planurile sunt de perspectiva, finantarile prin fondurile de coeziune urmand sa fie asteptate cel mai devreme in anul 2007. Pana atunci oficialitatile si tehnicienii vor elabora proiectele de finantare in cele mai mici amanunte. Un lucru este sigur: 85% din totalul cheltuielilor vor fi asigurate de Uniunea Europeana si doar 15% va trebui co-finantat local, proportional cu valoarea investitiilor din fiecare localitate in parte. Astfel, fiecare comunitate care participa la asociere va primi 85% din fondurile necesare investitiei sale si va asigura diferenta de 15%. Nici un oras sau comuna nu va suporta cheltuieli pentru retelele altei localitati, explica Dorin Fatu.
Discutia este de perspectiva, dar autoritatile iau in serios problema fondurilor pentru a nu repeta numeroasele experiente anterioare, cand fondurile primite de la UE in ultimii ani au ramas necheltuite din cauza proiectelor prezentate neconvingator.