DATORII. În primul semestru al anului, Creditele restante au crescut până la 3,12 miliarde de euro

Valoarea ratelor restanțe ale populației și firmelor cu credite în valută a urcat cu 100% în primul semestru, la 1,64 miliarde de euro. Peste 700.000 de români nu reușesc să-și mai ramburseze creditele.
Situația financiară a populației și a firmelor se înrăutățește de la o lună la alta. Practic, românii, fie că sunt salariați sau patroni de firme, reușesc cu greu să-și achite obligațiile către instituțiile financiare de la care au primit credite. Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR), restantele în lei și valută au crescut cu 75% de la începutul anului și până la finele lunii trecute, până la 3,12 miliarde de euro.
Această evoluție este pusă pe seama scăderii veniturilor, scumpirii bunurilor de consum și deprecierii leului în raport cu euro care au erodat capacitatea românilor și a companiilor de a-și mai plăti la timp ratele la creditele contractate cu câțiva ani în urmă. Astfel, valoarea restanțelor la credite au crescut semnificativ în primul semestru, ajungând la 13,63 miliarde de lei (3,12 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. În contextul în care procesul de creditare întârzie să se reia, ponderea sumelor restante în totalul împrumuturilor acordate a crescut de la 3,89% la începutul anului la 6,43% în iunie. La finele lunii mai, peste 700.000 de români înregistrau restanțe la plată ratelor. Unii dintre ei aveau întârzieri pentru două sau chiar mai multe credite.
Deprecierea leului, cea mai grea lovitură
Cel mai mult i-a afectat pe români deprecierea cu 3,4% a leului în raport cu euro, respectiv cu 12,25% în față de dolar, înregistrată de la începutul anului. Pentru fiecare rată de 500 de euro, românul a fost nevoit să scoată din buzunar peste 70 de lei în plus față de cât avea programat inițial. Raportul Băncii Naționale mai relevă că în primul semestru, restantele în euro, dolari sau franci elvețieni s-au dublat, până la 1,64 miliarde de euro. Aproape jumătate dintre datoriile în valută sunt concentrate de populația și firmele din Capitală.
În ceea ce privește ratele cu întârzieri la creditele în monedă națională, în valoare de 6,45 miliarde de lei (1,47 miliarde de euro), cuantumul lor a înregistrat în primele șase luni din 2010 un avans cu 48,5%. În urmă cu câteva luni, populația și firmele cumulau mai multe restanțe în lei, majoritatea pentru credite de nevoi personale, însă ritmul de creștere al sumelor restanțe în valută a schimbat ierarhia. Cei mai mari restanțieri, în funcție de ponderea sumelor restante în total credite contractate, sunt locuitorii și firmele din Regiunile Vest (257 milioane de euro), Nord-Est (331 milioane de euro) și Nord-Vest (431 milioane de euro).
Un nou val de restanțieri
Din păcate, bancherii se așteaptă că următoarea perioadă să aducă un nou val de restanțieri, cu precădere din rândul bugetarilor, aceștia fiind afectați de reducerea salariilor sau chiar de disponibilizări. Unii spun că sunt pregătiți să restructureze creditele bugetarilor cu probleme, așa cum au făcut-o în urmă cu un an în cazul angajaților din mediul privat, și se așteaptă că decizia autorităților să îi afecteze pe 25-30% din clienți. „Ne așteptăm să existe un al doilea văl de restructurare generat de aceste măsuri. Eu cred că sistemul bancar este pregătit să facă față acestui val”, a declarat președintele unei bănci cu capital elen, citat de un portal de știri. Acesta a adăugat că restructurarea creditelor contractate de bugetari va fi una mai facilă, întrucât este vorba de o reducere a salariilor, iar bugetarii nu își vor pierde locurile de muncă așa cum s-a întâmplat în cazul angajaților din privat. De altfel, băncile au lansat programe speciale de restructurare a creditelor contractate de clienții în dificultate. O instituție a implementat recent o procedură de reeșalonare a creditelor pentru clienții aflați în dificultate, ce vizează rescadențarea prin reducerea ratelor lunare cu până la 50% pentru șase luni.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.



