Carfil SA ramane cu profil militar 100%

Asta numai daca va scapa de faliment
Veche de peste 100 de ani, uzina brasoveana Carfil se afla in pragul falimentului. Paradoxal insa, producatorul de armament are numeroase comenzi pentru export, circa 80% din productie „mergand” spre statele membre NATO, iar profitul lunar este de cateva miliarde de lei. Dupa cum ne-a declarat directorul general al societatii, Dan Tache, „la momentul actual, situatia economica a Carfil SA este dezastruoasa. Din luna aprilie a acestui an a fost instituita administrarea speciala, insa sansele noastre de salvare vin doar din capacitatea si – poate – norocul pe care le vom avea in clarificarea situatiei turnatoriei de fonta”. Strategia urmarita in privinta uzinei brasovene arata ca pana la sfarsitul lui 2005 sa intre in proprietate privata activele de interes civil, pentru ca societatea sa ramana cu profil 100% militar, respectiv cu cele patru sectoare de produse speciale din Brasov, sectia pirotehnica din Harman si depozitul din Vladeni.
Doar 575 de angajati
Cele trei obiective civile care urmeaza sa se desprinda de Carfil sunt turnatoria de fonta, sectia „Carburator” si cladirile anexe (magazii, baza sportiva, atelierul service etc). Pentru sectia „Carburator” au fost deja demarate procedurile de infiintare a unei societati cu actionariat format din angajati ai uzinei, iar turnatoria si anexele vor fi scoase la vanzare. La „desprinderea” celor trei active ar urma sa plece 227 de salariati, dintre care 125 vor fi preluati de sectia „Carburator”. Conform angajamentului conducerii societatii, din totalul de 802 salariati de astazi, pana la sfarsitul anului vor mai lucra 575 de oameni, acesta fiind numarul optim de angajati considerat necesar. Diferenta de la 7.200 de persoane care lucrau in Carfil in 1990, la 575 cat se preconizeaza sa ramana la finele anului, este mai mult decat graitoare despre modul in care societatea a supravietuit in economia de piata.
Turnatoria, gaura „neagra”
Problema datoriilor uriase nu a ocolit nici producatorul de armament brasovean. La sfarsitul lunii august ele totalizau 861 de miliarde de lei, iar pierderile produse de turnatoria de fonta atingeau 44 de miliarde de lei, la care se mai adauga pierderile reportate in valoare de alte 131 de miliarde de lei. „Turnatoria genereaza pierderi anuale de 100 de miliarde de lei. Este practic factorul care, daca nu se va vinde, ne va duce la faliment. Exista insa o firma germana interesata in cumpararea acestui activ si speram sa se finalizeze tranzactia pana la sfarsitul anului”, a mai precizat directorul Carfil. Povestea turnatoriei a inceput in 1996, cand Guvernul de la acea vreme a aprobat un credit in valoare de 25,5 milioane de euro pentru modernizarea acestei sectii din Carfil. Problemele au aparut in momentul in care s-a depasit termenul de punere in functine (2002), ceea ce a dus la iesirea din garantie a utilajelor. Mai grav este faptul ca din 2004 ministerul de resort nu a mai alocat fonduri pentru finalizarea investitiei, ceea ce a dus, conform situatiei economico-financiare la data de 30 septembrie 2005, la pierderi de peste 44 miliarde de lei vechi, cu pierderile reportate de peste 131 miliarde de lei. Pana in prezent investitia ce s-a dovedit extrem de paguboasa este realizata in proportie de 85%, finalizarea ei insemnand alocarea altor peste 146 miliarde de lei. Conform raportului inaintat zilele acestea de catre conducerea Carfil Ministerului Economiei si Comertului si prim-ministrului, aceste pierderi se datoreaza „in exclusivitate nefinalizarii investitiei la termen, conform contractului, prin nealocarea sumelor bugetare necesare”. Solutia viabila avansata de reprezentantii uzinei este crearea unei entitati cu personalitate juridica pe structura turnatoriei de fonta, care sa preia datoriile actuale ale acesteia si care sa poata fi privatizata in starea actuala, solutie agreata de ministrul Seres sau dupa finalizarea investitiei.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.




