Brașovul, printre „stâlpii” care țin în spate pensiile României. Până când mai poate susține orașul nostru județele aflate în colaps?
În timp ce peste 20 de județe din România au intrat deja într-un „faliment” teoretic al sistemului de pensii, Brașovul rămâne unul dintre puținele motoare economice care încă generează excedent. Datele recente arată însă o realitate crudă: solidaritatea are o limită, iar temerile pensionarilor brașoveni privind puterea de cumpărare sunt mai justificate ca niciodată.
Brașovul se află într-o poziție privilegiată, dar sub o presiune uriașă. Potrivit unei analize recente realizate de zf.ro, județul nostru face parte din „elita” celor care salvează sistemul național de pensii. Cu un raport de 7 pensionari la fiecare 10 angajați, Brașovul stă mult mai bine decât județe precum Teleorman (14 la 10) sau Vaslui (13 la 10).
Cine mai plătește pensiile în județele vecine?
Dacă mâine județele României ar deveni autonome din punct de vedere financiar, în 22 dintre ele pensiile ar înceta să fie plătite. În județe precum Vâlcea, Buzău sau Bacău, numărul celor care primesc pensie îl depășește deja pe al celor care muncesc.
Deficitul este acoperit de la bugetul de stat, unde banii munciți în centre precum Brașov, Cluj sau București sunt redistribuiți pentru a stinge incendiile sociale din zonele defavorizate.
Temerile pensionarilor: Promisiuni mari, buzunare goale
Un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic scoate la iveală un adevăr trist: pensionarii nu mai cred în „pomeni”.
- 25% dintre ei se tem că statul va ajunge în incapacitate de plată.
- 27% sunt îngrijorați de scăderea dramatică a puterii de cumpărare (estimată la o pierdere medie de 600 de lei în ultimii doi ani).
Deși Ministerul Muncii promite o indexare de 10% la începutul anului viitor, întrebarea care rămâne pe buzele tuturor este: de unde vin banii? Pentru 2027, efortul bugetar suplimentar este estimat la 12 miliarde de lei, o sumă colosală într-o economie care gâfâie sub povara datoriilor.
Soluția: Salarii mai mari, nu doar mai mulți angajați
Expertul Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, avertizează că singura cale de salvare este creșterea calității forței de muncă. Brașovul, fiind un hub industrial și tehnologic, confirmă această teorie: angajații înalt calificați din orașul nostru plătesc contribuții mai mari (CAS), susținând astfel Pilonul 1.
Totuși, întrebarea rămâne: cât timp va mai putea un număr restrâns de județe performante să ducă în spate un sistem național tot mai dezechilibrat?
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
