Brașovul e „campion” la independență financiară, dar codaș la venituri totale. Analiză pe cifrele Ministerului Dezvoltării

Analiza execuțiilor bugetare ale consiliilor județene pentru anul 2025 scoate la iveală o realitate neașteptată pentru județul Brașov. Deși economia locală duduie, iar județul se află în topul independenței financiare, sumele totale care trec prin mâna administrației județene sunt surprinzător de mici comparativ cu județe precum Maramureș, Vaslui sau Neamț.

Brașovul, pe „podiumul” autonomiei

Dacă ne uităm la capacitatea județului de a se întreține singur, Brașovul stă excelent. Cu o pondere a veniturilor proprii de 57,74%, județul nostru se află în elita națională, alături de Cluj, Ilfov și Timiș.

Acest indicator arată că Brașovul nu stă „cu mâna întinsă” la Guvern, ci reușește să își asigure mai bine de jumătate din buget din taxele și impozitele generate de companiile și cetățenii locali.

Locul 26 la venituri totale – De ce suntem sub Vaslui sau Bacău?

Contradicția apare în clasamentul veniturilor totale. Cu doar 411 milioane de lei încasați în 2025, Consiliul Județean Brașov ocupă un modest loc 26 la nivel național – așa cum a arătat Turnul Sfatului.

Suntem depășiți la volumul total de bani de județe care, deși au o economie locală mult mai slabă, au reușit să atragă subvenții masive de la stat sau fonduri europene:

• Bacău: 603 mil. lei (Locul 13)
• Neamț: 570 mil. lei (Locul 18)
• Vaslui: 497 mil. lei (Locul 20)

Eficiența pe cap de locuitor: Semnal de alarmă

Cea mai îngrijorătoare cifră pentru brașoveni este cea a veniturilor totale raportate la populație.

Indicator	Valoare (lei/locuitor)	Poziție în clasament
Venituri Totale / Locuitor	752 lei	Locul 40 (Penultimul)
Venituri Locale / Locuitor	434 lei	Locul 11

Ce înseamnă asta? Deși un brașovean produce pentru județ mai mult decât un locuitor din Dolj, Iași sau Prahova (venituri locale), suma finală care se întoarce către cetățean sub formă de investiții județene este printre cele mai mici din țară. Doar Brăila stă mai prost decât Brașovul la acest capitol.

Concluzie: Administrația „vânează” prea puține fonduri externe?

Cifrele sugerează un paradox administrativ: Brașovul are o economie privată puternică, dar Consiliul Județean pare să nu țină pasul în „cursa” pentru atragerea de fonduri guvernamentale și europene.

În timp ce județe precum Bistrița-Năsăud au învățat să „vâneze” bani din exterior (ajungând la o medie de 2.786 lei/locuitor), Brașovul rămâne dependent aproape exclusiv de forța proprie, ceea ce limitează bugetul total de investiții în infrastructură, sănătate sau educație la nivel județean.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.