Banii vorbesc

În cazul creditelor în lei, valoarea restanțelor din aprilie 2010 a fost mai mare cu 100,5 milioane lei față de luna precedentă, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 43 puncte procentuale.

Luna trecută, brașovenii și-au plătit o parte din datoriile către instituțiile financiare. Potrivit unui raport prezentat de Banca Națională a României (BNR) pe site-ul oficial, la finele lunii aprilie 2010, creditorii bancari aveau de achitat restanțe aferente creditelor în lei în valoare de 234,7 milioane lei, față de 237,6 milioane lei, datorie înregistrată la finele lunii martie 2010. Cu toate acestea, comparativ cu luna a patra din 2009, valoarea restanțelor din aprilie 2010 a fost mai mare cu 100,5 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 43 puncte procentuale, semn că recesiunea economică a lăsat urme adânci în portofelul brașovenilor.
Faptul că puterea financiară a brașovenilor a intrat în ultimul an pe o pantă descendentă este demonstrat și de valoarea totală a creditelor în lei contractate de populație și mediul de afaceri, care a scăzut cu peste 150 de milioane lei în intervalul aprilie 2009-aprilie 2010. De la o valoare a creditelor curente de 2,66 miliarde lei în aprilie 2009, la 30 aprilie 2010, această valoare a ajuns la 2,509 miliarde lei. Cea mai mare parte a creditelor în lei a fost contractată de agenții economici, peste 1,6 miliarde lei, în timp ce peste 99% din diferență, 994 milioane lei, a fost cheltuită de populație pe consumul propriu.

Restanțele în valută, plus 250%
Practic, pe de o parte, din cauza scăderii puterii de cumpărare, prea puțini mai riscă contractarea unui împrumut bancar, în timp ce băncile, de cealaltă parte de baricadei, selectează extrem de dur potențialii clienți. De exemplu, astăzi, o familie cu venituri totale nete de circa 5.000 lei, înregistrate integral pe cartea de muncă, se califică în cel mai bun caz pentru contractarea unui împrumut de nevoi personale pe 30 de ani în valoare de cel mult 25.000 de euro, maximum 30.000, față de perioada 2006-2007, când pentru același venit total majoritatea băncilor se grăbeau să acorde credite chiar și de 60.000-70.000 de euro pe aceeași perioadă de rambursare.
Situația restanțelor bancare este mult mai delicată în cazul împrumuturilor contractate în valută. De la sfârșitul lunii aprilie 2009 și până la 30 aprilie 2010, valoarea acestor datorii a crescut de 3,5 ori, de la 49,412 milioane lei la 177,2 milioane lei. Valoarea restanțelor a crescut și față de luna martie 2010, diferența fiind de aproape 25 milioane lei. Surprinzător însă, statistica BNR demonstrează că pe segmentul valută creditarea a crescut în aprilie 2010 cu 39 milioane lei față de luna anterioară, 25 de milioane de lei fiind împrumutați numai de agenții economici.

Populația cheltuie lei și economisește valută
În ceea ce privește valoarea depozitelor la vedere în lei, statistica BNR relevă faptul că firmele economisesc, în timp ce populația apelează la banii de la „ciorap” pentru a putea supraviețui. Astfel, la finele lui aprilie 2010, în băncile din județ, clienții depozitau la vedere 851 milioane lei față de 845,7 milioane lei (martie 2010). Din cele 851 milioane lei, 373,8 milioane lei aparțineau agenților economici (față de 364,2 milioane lei în martie 2010), iar 404,5 milioane lei erau în conturile persoanelor fizice (413,7 milioane lei în martie 2010).
O evoluție inversă s-a înregistrat în cazul depozitelor la vedere constituite în valută. De la conturi în valoare de 468,6 milioane lei (martie 2010) la finele lunii următoare s-a ajuns la conturi de 474,8 milioane lei. Dorind să-și pună la adăpost consumul în perioada următoare populația și-a sporit valoarea depozitelor de la 290,1 milioane lei (martie) la 298,2 milioane lei (aprilie), în timp ce investitorii au recurs la rezerve pentru a-și finanța afacerile. În acest fel, valoarea depozitelor a scăzut cu 3 milioane lei de la 176 milioane lei.