Gunoaiele sufocă Judeţul Braşov. „Bă, au trecut 26 de ani. Unde sunt rampele de la Făgăraș, rampele din altă parte?”

Potrivit Legii 101/2006, autoritățile publice locale au obligația de a asigura serviciul de colectare a deșeurilor. Acest lucru se poate face ori prin gestiune directă, serviciu public, ori prin încheierea unui contract cu un operator de salubrizare privat.
La rândul său, operatorul, public sau privat, este obligat să încheie un contract de depozitare a deșeurilor cu un depozit conform, necesar pentru eliberarea avizului de mediu pentru operator.

„Operatorii de salubritate trebuie să aibă licență ANRSC (Agenția Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunale). Ei primesc o licență de la ANRSC, în funcție de dotări. Numai operatorii licențiați ANRSC au voie să ridice gunoiul de pe domeniul public”, au explicat reprezentanții Autorității pentru Protecția Mediului Brașov.

Sunt şi cazuri în care operatorii de salubrizare încheie un contract cu rampele ecologice doar pentru a le fi eliberat avizul de mediu, deși aceștia, în realitate, depozitează în continuare gunoaiele la gropile neconforme, care ar fi trebuit închise.

Astfel, se explică cum serviciul public de gestionare a deșeurilor din Șercaia, Rural Sal, a depozitat la rampa ecologică de la Rupea, pe parcursul anului 2015, 526 de tone de deșeuri, iar societatea pe acțiuni Salco Serv, al cărui unic acționar este Municipiul Făgăraș, doar 70 de tone, în aceeași perioadă.

„ … în fiecare an am primit amenzi de la APM pentru că ducem la dealul Galațiului și deșeurile menajere”

Spre exemplu, localitatea Făgăraș are un serviciu public de gestionare a deșeurilor, Salco Serv. La rândul ei, firma, al cărui unic acționar este Municipiul Făgăraș, are un contract cu depozitul ecologic din Brașov, Fin-Eco. În realitate, operatorul de salubrizare aruncă, tacit, deșeurile menajere la groapa neconformă, de la Dealul Galațiului, invocând costuri prea mari pentru transportarea acestora la Brașov.

În prezent, făgărășenii plătesc șapte lei pe metru cub de persoană pentru colectarea deșeurilor.

„În principiu, problema gestionării deșeurilor o are societatea de salubritate de la noi și în privința cantităților și contractelor trebuie să îi întrebați direct pe dânșii. (…) Este o societate pe acțiuni, un SA, al cărui unic acționar este Municipiul Făgăraș, reprezentat de CL Făgăraș, care este și AGA. Pe de altă parte sunt și ei legați de mâini și de picioare neavând o rampă aici aproape. Societatea Salco este cea care desfășoară activitatea de salubrizare a localității. În prezent are contracte cu alte rampe, neavând posibilitatea să mai depună aici. Rampa trebuie închisă, iar alta nouă nu s-a deschis. În principiu, din ce știu eu, ei selectează deșeurile. Plasticul, metalul, sticla, cartonul și hârtia le reciclează, cele vegetale le toacă, cele din construcții, respectiv moloz, îl duc în rampa veche pentru că fac bine rampei, iar celelalte trebuie să le ducă la gropi conforme. Ne aflăm în fața unei situații de fapt. Ei nu au unde să le ducă și cu cât le transporți la o distanță mai mare de localitate cu atât mai mult va crește tariful plătit de populație. Tariful e hotărât de CL și în lipsa acestuia au depus și la vechea rampă”, a explicat primarul localității Făgăraș, Sorin Mănduc.

Totodată, primarul localității Făgăraș a explicat că în prezent groapa de gunoi neconformă de la Dealul Galațiului se află în administrarea CJ Brașov, în vederea depunerii proiectului european pentru închidere și pentru redeschiderea alteia.

La groapa de gunoi neconformă din Făgăraş, care, teoretic, și-a sistat activitatea și ar fi trebuit închisă, ajung și gunoaiele locuitorilor din Beclean.

„Primăria Beclean are un serviciu public, un contract încheiat cu firma Salco Serv Făgăraș în urma unei licitații care asigură colectarea deșeurilor. Firma asigură salubrizarea localităților comunei Beclean. Locuitorii din Beclean plătesc 3,3 lei fără TVA, de persoană, pe lună cu ridicare săptămânală”, a explicat Cozmin Ioan Leancu, primarul comunei Beclean.

„Nu este închis, doar a sistat activitatea”

„Noi avem un contract cu Săcele, cu Fin-Eco. (…) Am mai avut cu Schuster Ecologic la Sighișoara. Noi în 2015 am dus și pe la Sighișoara și la Mediaș. E adevărat că aceste cantități nu sunt cantități care se generează în Făgăraș. Noi, cea mai mare cantitate de deșeuri o ducem, încă, la depozitul din Făgăraș, care nu este închis, doar a sistat activitatea. (…) Noi ducem și deșeurile menajere, pentru că CJ nu a reușit să implementeze proiectul, până la această dată, pe POSmediu Axa doi de construire a stației de sortare și transfer. Sunt foarte în urmă cu acest proiect la care am aderat și noi. (…) Aprobare avem pentru deșeuri inerte, dar în fiecare an am primit amenzi de la APM pentru că ducem la Dealul Galațiului și deșeurile menajere”, a explicat directorul firmei Salco Serv din Făgăraș.

APM: „Povestea e arhicunoscută de noi”

Reprezentanţii Autorităţii pentru Protecția Mediul Brașov, care știu foarte bine care este situația, confirmă faptul că în fiecare an amendează Salco Serv pentru că firma continuă să ducă deșeurile menajere la groapa de gunoi neconformă de la dealul Galațiului.

„Sunt autorizați să arunce numai deșeurile inerte la groapa de gunoi neconformă de la Dealul Galațiului. După sistarea activității nu mai au voie să depoziteze gunoi menajer. (…)Povestea e arhicunoscută de noi”, spun reprezentanţii APM Brașov.

Societatea Salco Serv plătește o amendă anuală de aproximativ 10.000 de lei către Garda de Mediu Brașov, făcând, astfel, o economie substanţială faţă de cât ar costa transportul tuturor deșeurilor la rampa ecologică de gunoi de la Brașov.

„Au vrut să facă monopol din gunoi”

Întrebat despre situația colectării deșeurilor din Șercaia, primarul Cristinel Paltin s-a arătat nemulțumit de „legea tâmpită”, lipsa de strategie și monopolul pus pe gunoi, de alții.

„Depozitul neconform de la Şercaia este închis practic, nu deschis. Noi colectăm gunoaiele, le dăm pe unde putem. Acum am găsit pe cineva care îmi ia plasticul, acum momentan, e ok. Poate să vină oricine în control, e în regulă. Acum, momentan, dar mâine nu știu dacă mai vine și ce fac cu el? Avem serviciu propriu, Rural Sal. Este un SRL și este partea de finalizare a proiectului PHARE 2000. Are consiliu de administrație, dar, în general, deservește comunele. Parte de cheltuieli din Rural Sal se face separat pe fiecare comună, și venituri și cheltuieli ca să avem o evidență clară. Nu se acoperă toate cheltuielile cu banii adunați de la populație. Deobicei ar trebui să se acopere cheltuielile din banii populației. Avem un contract încheiat cu platforma de transfer de la Rupea. Se va închide, știu. Da` nu e vina mea că nu avem strategia și că au făcut legea tâmpită. Trebuia să spună foarte clar: «Acestea sunt condițiile în care fiecare localitate poate să își autorizeze o groapă de gunoi. Găsiți locația, respectați condițiile și gestionați gunoaiele foarte bine». Au vrut să facă monopol din gunoi, toți”, a explicat Paltin.

Pe de altă parte, operatorul public de salubrizare al comunei Șercaia operează și în alte cinci localități: Mândra, Părău, Comăna, Șinca Nouă și Șinca Veche.

„Întrebați la CJ unde sunt rampele, nu pe noi”

„Avem o societate, cinci primării. Locuitorii plătesc șase lei de persoană singură, 12 lei mai mulți. Dacă vreți să faceți un material vorbiți direct la CJ. Întrebați la CJ unde sunt rampele, nu pe noi. Noi trebuie să ne ducem cel mai aproape la Brașov. Cine ne dă banii? Dacă mă ascultați pe mine, noi nu avem nici o problemă. Dumneavoastră mergeți la CJ și întrebații «Bă, au trecut 26 de ani. Unde sunt rampele de la Făgăraș, rampele din altă parte?», că nu are Primăria Mândra să își facă rampă ecologică, că nu are bani, că dacă ar avea și-ar face. Noi culegem selectiv cu mașina, pet-urile și hârtia le refolosim, restul ne descurcăm cum putem. Mândra, Șercaia, Părău, Comăna, Șinca Nouă și Șinca Veche. Primarul din Șercaia e societatea”, a explicat primarul comunei Mândra, Ioan Taflan.

„Depozitul neconform din localitate este închis”

La Rotbav, Feldioara, ca și în cazul localităților Dumbrăvița, Șercaia, Codlea și Zizin, figurează că s-ar afla câte o groapă de gunoi neconformă. În pofida datelor prezentate de reprezentanţii Consiliului Județean Brașov, majoritatea primarilor spun că gropile de gunoi sunt închise.

„Noi acum am înființat un serviciu de colectare. E vorba de un SRL sub Consiliul local. Se va autoriza acest serviciu și acesta va face în continuare colectări. Operatorul are un contract cu Fin-Eco de la Brașov. Groapa de gunoi neconformă de la Rotbav este închisă. Depozitele ecologice nu preiau deșeurile inerte”, a explicat Sorin Taus, primarul localității Feldioara.

„Avem un contract încheiat cu o firmă specializată din Brașov, SC Cibin. Firma, la rândul ei, are contract cu Fin-Eco. Aveam un serviciu propriu de salubrizare, iar până acum locuitorii plăteau trei lei de persoană, dar nu a mai putut funcționa, fiindcă nu era autorizat și nu ne mai accepta la Fin-Eco. La costurile din prezent, prețul plătit de locuitorii din Dumbrăvița pentru acest serviciu se va mări. Depozitul neconform din localitate este închis, nu mai funcționează”, a explicat Popa Zachiu, primarul localității Dumbrăvița.