BRAȘOV. Nu avem autostrăzi, dar asta este și un avantaj!

Universitatea „Transilvania” va implementa, cu finanţare de la Ministerul Mediului, un proiect de salvare a animalelor și habitatelor acestora. Proiectul COREHABS-Coridoare ecologice pentru habitate și specii în România, în valoare de 4,8 milioane de lei, a fost lansat miercuri, la Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare al Universității „Transilvania”.

Doi-trei urși mor anual în accidente rutiere sau feroviare

Numeroase specii din Vestul şi Centrul Europei au devenit rare ori chiar sunt amenințate cu extincția pentru că, printre altele, faptul că animalele sunt constrânse să trăiască într-un teritoriu limitat. Pentru a-l părăsi, ar trebui să traverseze o autostradă intens circulată ori o linie de cale ferată. Din acest punct de vedere, România stă mult mai bine decât toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, fiind un avantaj faptul că nu avem autostrăzi: animalele sălbatice pot avea teritorii suficient de vaste ca să supravieţuiască. Și totuși, și la noi, lucrurile se schimbă în rău. În România nu există statistici care să ne arate câte animale mor în accidente de mașină sau de tren. Se știe însă că în zona Brașov-Valea Prahovei sunt accidente de mașină sau de tren în special care implică urși, cam două-trei cazuri pe an. Mai sunt și alte puncte „fierbinți” în țară unde se produc astfel de accidente cum este zona Avrig. „Din păcate nu există o monitorizare oficială la nivel național a acestor cazuri”, a declarat Ramon Jurj, cercetător în cadrul Universităţii „Transilvania”.

Soluția: coridoare ecologice

Soluţia este crearea de coridoare ecologice, cu ajutorul cărora toate vieţuitoarele să poată traversa şoselele, autostrăzile şi căile ferate fără nici un pericol. Universitatea „Transilvania”, în colaborare cu Ministerul Mediului, Universitatea București, Fundația Carpați, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură «Marin Dracea», filiala Brașov, Asociația Zarand, Asociația pentru Conservarea Biodiversității Ecologice, a pus la punct un program pentru construirea acestor coridoare, extrem de importante pentru animale și nu numai. „Pentru România este un proiect important, pentru că este vorba de dezvoltarea, elaborarea unor metodologii de identificare a coridoarelor ecologice, atât pentru habitate, cât și pentru speciile din România, modalitățile de monitorizare a acestora. În acest proiect, implicarea noastră va fi destul de consistentă ca universitate, dar avem și parteneri cu expertiză deosebită”, a declarat cu ocazia lansării proiectului, prof.univ.dr. Vasile Ioan Abrudan, rectorul Universităţii „Transilvania”.
„Este foarte important să amenajăm aceste coridoare, pentru că asigură conectivitatea dintre diverse populaţii şi astfel putem conserva pe termen lung populaţiile, dacă ajung să traverseze dintr-o parte în cealaltă, utilizând aceste coridoare ecologice”, a declarat Ancuţa Fedorca, reprezentant al Universității „Transilvania”.

Animalele „trasează” pasajele

Ramon Jurj a adăugat că, în prezent, sunt câteva coridoare ecologice cunoscute, dar pe baza proiectului vor fi identificate și altele – de exemplu Valea Prahovei, Valea Oltului, Defileul Mureșului sau Munții Oașului-Țibleș – unde s-au făcut studii, iar pe baza proiectului lansat, acestea vor fi dezvoltate.
Specialiştii vor determina mai întâi care sunt locurile prin care traversează cele mai multe animale, după care vor fi amenajate şi coridoarele ecologice în aceste locuri, late de 80-120 de metri, pentru ca vieţuitoarele să le găsească uşor şi să le utilizeze. „Noi trebuie să identificăm zonele cele mai favorabile pentru ca animalele să poată să treacă. Nu animalele n-o să caute zonele de trecere, o să căutăm noi cele mai bune puncte de trecere pentru ele, după care noi va trebui să asigurăm o tehnologie de monitorizare, astfel încât să ne asigurăm că acele coridoare sunt utilizate de către animale”, a explicat Ramon Jurj. El a mai arătat că pe Valea Prahovei sau între Masivul Retezat și Munții Apuseni vor fi asemenea coridoare ecologice pentru toate categoriile de specii, mamifere, păsări, reptile, specii mai mici de micromamifere. De asemenea, păsările migratoare au culoare de migrație clar stabilite, unde se vor lua măsuri speciale. 

Autostrada Comarnic-Brașov se face cu coridor ecologic

Reprezentantul Asociației pentru Conservarea Biodiversității Ecologice, Mihai Pop, a afirmat că menirea acestor coridoare este de a asigura pe termen lung un cadru optim pentru a dezvolta infrastructura și a conserva, în același timp, biodiversitatea. „De principiu, biodiversitatea este un element important în ceea ce înseamnă ecosisteme mai ales în România, pentru că suntem o țară cu o biodiversitate bogată și ne dorim ca ea să rămână la fel. Ne dorim ca speciile de mamifere, de faună, păsările, să se poată deplasa liniștite în România, să aibă zone prin care să treacă fără a fi accidentate pentru a asigura o populație viabilă a acestora”, a spus Pop.
În Croaţia, autostrăzile au fost construite şi, în această situaţie, amenajarea unui coridor ecologic costă 8 milioane de euro, pe când amenajarea lui odată cu construirea autostrăzii – cum e cazul României, pentru autostrada Brașov-Comarnic, de exemplu, care are prevăzută în caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate obligativitatea asigurării pasajelor – costă între 2 şi 4 milioane de euro. „Perioada de implementare a proiectului, semnat în luna februarie, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este de șapte luni, începând cu luna septembrie 2015, dar e posibil să fie extinsă”, a încheiat rectorul Universității „Transilvania”.