Balta de la Comana: islaz comunal în „Epoca de Aur”, acum a treia zonă umedă din România – Galerie Foto

Zilele trecute ProPark Brașov – Fundația pentru Arii Protejate în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Metropolitană de Dezvoltare Durabilă Brașov (AMB) şi Federația EUROPARC a organizat la București, în cadrul proiectului „Manageri Eficienți pentru o Rețea Natura 2000 eficientă” un workshop dedicat reprezentanţilor mass-media din Regiunea Sud care a avut ca scop informarea jurnaliştilor despre problematica ariilor protejate din România. 

„Este un eveniment care şi-a propus explicarea rolului ariilor protejate prin exemple concrete, prin vizite în teren dar şi prin întâlnirea cu administratorii de arii protejate. Ne dorim ca materialele de presă care au ca subiect protecţia naturii să fie bine documentate, să fie explicate corect publicului larg”, a declarat Laura Istrate, coordonatorul proiectului.

În cadrul workshopului s-a discutat despre managementul şi importanţa ariilor protejate şi despre planificarea strategică pentru managementul durabil al resurselor naturale, dar a fost organizată și o vizită în Parcul Natural Comana (din județul Giurgiu), aflat la aproximativ 40 de kilometri distanță de București. Aria are o suprafață de aproximativ 24.963 de hectare și aici poate fi găsit bujorul românesc (plantă declarată monument al naturii) sau ghimpele, dar atracția principală este Balta Comana, cu o suprafață totală de 1.206 hectare, din care numai aproximativ 400 de hectare reprezintă luciu permanent de apă. Este considerată a treia zonă zonă umedă a României, după Balta Mică a Brăilei și Delta Dunării și a doua ca biodiversitate.

„Victimă colaterală” a unui proiect grandios 

Așa cum arată acum, balta este rezultatul unor lucrări de renaturare, pentru că în „Epoca de Aur” zona a fost parțial secată, fiind transformată în pășune. Apoi, Balta Comana a devenit o „victima colaterală” a unui proiect grandios, rămas la jumătate: transformarea râului Argeș în „Canalul Dunăre-București”. Înainte de efectuarea acestor amenajări, balta avea peste 1.200 de hectare, după intervențiile din urmă cu mai multe decenii a ajuns la 80-100 de hectare, iar acum are aproximativ 400 de hectare.
Pentru refacerea habitatelor acvatice afectate au fost necesare activități ample de reconstrucţie ecologică, respectiv bararea cursului râului Neajlov în regiunea inferioară a bălţii.
Proiectului „Manageri Eficienți pentru o Rețea Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000” finanţat de Uniunea Europeană prin programul LIFE+ Informare şi Comunicare. Pe lângă evenimentul de la București, proiectul mai pesupune organizarea unor astfel de întâlniri la Timișoara, Brașov, Iași, Cluj și Tulcea.