Ministrul Sănătății: când vine al doilea val al epidemiei, dar și noul set de relaxare; utilitatea studiului de seroprevalență

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a vorbit miercuri despre al doilea val de infectări cu COVID-19 și despre studiul de seroprevalenţă care poate indica amploarea acestei epidemii. 

Tătaru a declarat că este posibil ca al doilea val de infectări cu coronavirus să aibă loc după 15 octombrie, odată cu răcirea vremii. Acesta a mai precizat că studiul de seroprevalenţă, ce se va desfăşura în perioada iunie – septembrie la nivel naţional, va arăta gradul de imunizare a populaţiei şi ar putea previziona amploarea celui de-al doilea val al epidemiei. „Dacă e să ne luăm după nişte evaluări, ne gândim după 15 octombrie, odată cu răcirea vremii, să apară. Studiul de seroprevalenţă pe care îl facem în această vară ne va arăta şi rata de imunizare a populaţiei şi poate previziona şi un viitor val şi amploarea acestuia”, a declarat Tătaru, la B1 TV. 

Ministrul Sănătății a precizat că manifestarea bolii ţine de foarte mulţi factori. „Ţine de organismul în care se produce acesta, comorbidităţile, imunitatea scăzută, organisme subnutrite. Ţine foarte mult de contexul în care apare, de comunitatea în care ne aflăm ca transmitere accentuată. Ţine foarte mult de momentul în care îl depistăm ca infecţie, ca patologie. Avem foarte multe forme asimptomatice sau cu simptome uşoare, pe care le putem identifica sau nu. Ei sunt transmiţătorii liberi, chiar dacă se spune că nu sunt la fel de puternic transmiţători ca aceia care au simptome, care tuşesc, care strănută. Inclusiv vorbirea este un fenomen de aerosolizare (transmiterea de vapori microscopici – nota red.). Existenţa unui purtător sănătos într-un context, de exemplu căminele de bătrâni, cei instituţionalizaţi neuropsihic sau spitalele, atunci vom avea o transmitere”, a explicat acesta.
Ministrul a mai precizat că este posibil ca o persoană infectată cu coronavirus, dar asimptomatică să transmită virusul chiar foarte puternic.
Totodată, a mai afirmat că majoritatea victimelor epidemiei erau persoane cu comorbidităţi: „Cercetătorii arătau că, spre deosebire de virusul gripal, care se multiplică în plămâni, aici avem  multiplicare în căile aeriene superioare. De aceea aerosolizarea e şi cea care produce diseminarea virusului. Orice patologie preexistentă e un teren care aşteaptă o suprainfecţie. Decesele pe care le-am avut majoritatea sunt la cei cu comorbidităţi. Acestea, ajutate de o infecţie virală care dă o insuficienţă respiratorie, pot grăbi un deces”.
Potrivit oficialului, numărul cazurilor nou raportate de coronavirus e în continuare mic în România şi, dacă acest trend va fi menţinut şi lucrurile nu vor scăpa de sub control, atunci autorităţile vor lua în calcul un nou set de măsuri de relaxare, după 15 iunie.