Coronavirus

ÎPS Pimen a trecut la cele veșnice. Era în stare gravă la Balș, infectat cu COVID-19

 

Arhiepiscopul Sucevei, ÎPS Pimen, (care a marcat o pagină de istorie când l-a invitat în 1992 pe Regele Mihai să sărbătorească Învierea în țară, după 45 de ani de exil) a trecut la cele veșnice în noaptea de marți spre miercuri, potrivit mesajului postat pe Facebook de Trinitas TV, televiziunea oficială a Patriarhiei Române: „Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul”.
În vârstă de 90 de ani, ÎPS Pimen a fost infectat în urmă cu o lună cu noul coronavirus și era internat la terapie intensivă la Institutul „Matei Balș” din București, unde fusese transferat de urgență cu un elicopter. Starea sa a fost de la început critică și din cauza vârstei înaintate. La „Matei Balș”, Arhiepiscopul Sucevei a primit un tratament revoluționar pentru COVID-19: filtrarea sângelui împotriva furtunii de citokine.

Altfel, 1141 de persoane au decedat în România, din cauza infectării cu noul coronavirus, potrivit ultimei raportări a Grupului de Comunicare Strategică.

Pe numele de mirean Vasile Zainea, ÎPS Pimen a urmat cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat, iar între 1948 şi 1951 a studiat la Seminarul monahal de la mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951. La 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, primind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon. A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universitatea din Köln. A fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961). Între 1974 şi 1978 este stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava. De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia laşilor. La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Suceveanul şi hirotonit în 24 iunie 1982. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în 24 ianuarie 1991 a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi întronizat la Suceava în 3 martie 1991, scrie Basilica.ro

O biografie mai amplă găsiți aici.

Regele Mihai întors pentru prima dată în România la invitația ÎPS Pimen

În anul 1992, ÎPS Pimen avea să scrie o pagină importantă în istoria poporului român. Crescut şi educat în spiritul respectului faţă de rege şi monarhie, ÎPS Pimen l-a invitat în 1992 pe Regele Mihai la Mănăstirea Putna, pentru ca fostul suveran să întâmpine aici marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului. Regele Mihai încercase să petreacă în ţară Paştele în anul 1990. A aterizat pe Otopeni şi s-a îndreptat apoi spre Curtea de Argeş, dar pe autostrada Bucureşti – Piteşti maşina în care se afla fostul suveran a fost oprită de militari. După două ore de parlamentări, la ordinul autorităţilor conduse de Ion Iliescu, Regele Mihai a fost dus înapoi la Otopeni şi a părăsit ţara. În 1992, în ciuda opoziţiei şi a presiunilor făcute de acelaşi regim al lui Ion Iliescu, ÎPS Pimen i-a făcut o invitaţie oficială Regelui Mihai. Grație acestei invitații şi insistenţelor înaltului prelat, Regele Mihai avea să se întoarcă pentru prima dată în România, oficial, după 45 de ani de exil impus de regimul comunist.

Anul trecut, ÎPS Pimen a explicat pentru „Monitorul de Suceava” ce l-a determinat să facă atunci acest gest: „Monarhia a avut un rol foarte important în viaţa poporului nostru. Pentru mine, monarhia a fost o instituţie sfântă, iar Regele Mihai a fost un om cu totul deosebit. Am făcut invitaţia, ameninţat cu pericol de moarte şi l-am întrebat între patru ochi: «Majestatea Voastră, cum aţi rezistat?». Şi mi-a răspuns: «Prin post şi rugăciune». A fost un rege credincios, faţă de ţară şi faţă de Dumnezeu. Şi dacă cei care au preluat puterea după evenimentele din decembrie 1989 ar fi acceptat monarhia, astăzi, România era o ţară fruntaşă în Europa. Dar am ajuns în situaţia în care ne aflăm…”.

Foto: Facebook/Trinitas TV


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button