COVID-19 BRAȘOV. „Dacă o ținem tot așa, există riscul să ajungem în carantină”

Explozia de cazuri noi de persoane infectate cu virusul COVID – 19, în țară, dar și la Brașov (detalii: CORONAVIRUS. S-a trecut de 1.000 de cazuri la BRAȘOV! 45 de noi infectări în județ în ultimele 24 de ore!) îngrijorează specialiștii și autoritățile. Și ar trebui să ne îngrijoreze pe toți, pentru că există riscul real ca Brașovul să fie carantinat, în cazul în care curba va continua să fie ascendentă. 

Dr. Andrea Neculau, director executiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brașov, reamintește cauzele identificate încă de săptămâna trecută: turismul, urbanizarea, testarea extinsă, dar în primul rând indisciplina, atât din partea brașovenilor, cât și a celor care ne vizitează orașul și județul. „Din păcate, ne aflăm într-un moment în care vedem consecințele nerespectării regulilor impuse de autorități. Mă refer la purtatul măștii, mai ales în instituții și companii, regulile de distanțare fizică atunci când ieșim pe terase și chiar în natură. Așa cum spuneam și în alte dăți, ne confruntăm și cu un număr mare de turiști care ne vizitează orașul și regiunea. Un alt motiv al identificării de cazuri este testarea extinsă. Testarea nu este un lucru rău. Dimpotrivă. Ne dorim să știm cine este bolnav. De aceea o încurajăm la toți cei care au simptome. Pentru asimptomatici însă testarea are însă indicații limitate la grupurile vulnerabile”, ne-a declarat dr. Neculau.

La rândul său, dr. Andreea Moldovan, director medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și membră în Comisia națională pentru managementul clinic și epidemiologic al COVID-19 (dată fiind înalta sa specializare de infecționist și epidemiolog), a răspuns solicitării noastre, oferind explicații despre creșterea exponențială a numărului de infectări și despre riscurile acestei situații, inclusiv presiunea crescută asupra sistemului sanitar.

„Comparativ cu luna martie – aprilie, când eram poate în alt fel pregătiți să facem față pandemiei COVID, ne aflăm acum în fața unei creșteri accelerate, zilnice, a numărului de cazuri și ca urmare o dificultate mai mare în abordarea unui management corect al cazurilor.
Ca explicații posibile se pot enumera mai multe: 
– creșterea cazurilor cu transmitere comunitară, comparativ cu perioada de debut a pandemiei când majoritatea cazurilor erau de import;
– gradul de relaxare a populației după perioada de restricții, când exuberanța a fost poate de multe ori mai accentuată decât în condiții obișnuite;
– nerespectarea recomandărilor de a purta corect masca, de a respecta igiena mâinilor și distanțarea socială, evitarea aglomerațiilor;
– epidemia de fake-news și neîncredere, ce conduce implicit la nerespectarea recomandărilor , luarea în derâdere  a acestora sau e celor care le aplică;
– sezonul de vară și încet de concedii, week-endurile prelungite care predispun la drumeții, socializare, interacțiuni; 
– măsurile de relaxare care permit apariția aglomerațiilor populaționale, lipsa repercusiunilor sau mai curând a responsabilizării, atunci când măsurile de prevenție sau restricțiile nu se aplică”.

Specialista a menționat și un element psihologic interesant, un efect de bumerang al disciplinei din lunile începutului de pandemie: „Poate e plictiseala sau epuizarea asupra unui subiect care a suscitat atât de mult interesul tuturor, pe o perioadă prelungită de timp. Este așa-numita «campaign fatigue», în care după o mobilizare exemplară apare epuizarea interesului. Din păcate, nu este încă momentul pentru așa ceva”. 

Chestionată asupra pericolului ca Brașovul să devină Suceava 2, municipiul carantinat în perioada stării de urgență, unde s-au înregistrat mii de cazuri și sute de decese, dr. Moldovan a afirmat: „Nu știu încă, pe datele actuale nu se justifică deocamdată, dar nu e exclus, dacă tot așa o ținem”.

Citiți și:

BRAȘOV. Ce să (nu) facem după 15 mai? Răspunde dr. Andreea Moldovan