BRAȘOV. De ce DSP ezită să propună carantinarea orașului

Cu o incidență cumulată la 14 zile de aproape 10 cazuri la mia de locuitori, municipiul Brașov pare a fi la un pas de carantinare. La fel și alte două orașe (detalii: CORONAVIRUS. Situație ALARMANTĂ în orașul Brașov, Predeal și Ghimbav! Datele LA ZI privind infectările din județ…).

Potrivit legislaţiei în vigoare, deja de la o incidenţă de 6 cazuri la 1.000 de locuitori se poate lua în calcul instituirea carantinei. Această măsură este dispusă de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), prin ordin al șefului acestuia, dr. Raed Arafat, în baza analizelor realizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brașov.

Pe de altă parte, municipiul Sibiu a fost carantinat când a ajuns la 13,43 cazuri la mia de locuitori, în 16 noiembrie. După mai bine de o săptămână de carantinare, rata a scăzut cu puțin sub 13.

Acesta este, printre altele, motivul pentru care autoritățile ezită să propună carantinarea municipiului reședință de județ, deși șefa DSP Brașov, dr. Andrea Neculau (foto), afirmă că ia în considerare această măsură.

„Nu pot să neg că avem în vedere şi măsura carantinării oraşului, dar urmăresc şi alte oraşe mari pentru a vedea care este impactul carantinării în comunităţile mari. Iar, din ce observ, impactul unor măsuri de carantinare în comunităţile mari nu este foarte vizibil, în timp ce în comunităţile mici este normal ca aceste măsuri să aibă urmări vizibile”, a spus dr. Neculau pentru BizBrașov.

Deocamdată, a fost prelungit scenariul roșu pentru municipiul Brașov (detalii: CORONAVIRUS BRAȘOV. „Scenariul roșu” prelungit pentru municipiu și 12 localități. Trei comune au scăpat, alta a intrat).

Principalele măsuri suplimentare instituite și menținute în aceste localități:

1. Se suspendă activităţile didactice care presupun prezenţa „faţă în faţă” în unităţile de învăţământ preuniversitar (scenariul roșu). Între timp, asta este valabilă pentru toată țara.

2. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor, cafenelelor, barurilor în interiorul clădirilor este interzisă;

3. Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;

4. În situația în care activitatea operatorilor economici prevăzuți la alin. 2 și alin.3 este restricționată sau închisă, se permite prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

5. Se suspendă activitatea cu publicul a cluburilor și discotecilor.

6. Activitățile cu publicul ale cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt interzise.

7. Organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in este interzisă.

8. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă.

9. Se suspendă activitatea din piețele comerciale (cu excepția piețelor agroalimentare din spații deschise), târguri și oboare.