Panică la paralela 45!

După multe articole triste, este cazul să rup monotonia cu un articol mai optimist. Exagerări de tot felul făcute în ultimele 2-3 luni și titluri cât casă despre dezastrul în care se găsește România au adus o adevărată isterie în rândul oamenilor. Parte a gândirii noastre a izbucnit în „Vai de noi! Ce ne facem? O să murim cu toții!”. Noroc cu cealaltă parte care ne ține capul pe umeri și picioarele pe pământ și ne face să nu ajungem la manifestări violente și sângeroase și nici la sinucidere în masă. „PREŢURILE EXPLODEAZÃ!… ROMÂNIA ESTE ÎN PRAGUL FALIMENTULUI!… GRECIZAREA ROMÂNIEI!… SINUCIDERI ÎN RÂNDUL PENSIONARILOR!… EURO A DEPÃȘIT PRAGUL ISTORIC!”. Este firesc că astfel de titluri apărute în mass-media să ne panicheze în primul moment. După acest prim moment intra în funcțiune „mecanismul” de echilibrare psihologică și „mecanismul” de descărcare a tensiunii interne prin urările „De capu-ți!” sau „Ba pe a mamelor dumneavoastră!”. „NU MOR CAII CÂND VOR CÂINII!” zice o vorbă veche și adevăr grăiește. Perioada actuală nu este altceva decât o altă încercare la care suntem supuși în timpul vieților. Cei foarte-foarte în vârstă au trecut prin cutremur în ’40, prin război în ’41-’42 și foamete în ’46-’47. Cei în vârstă au trecut prin inundații în ’70-’71 și prin cutremur în ’77. Cei de vârstă medie au trecut prin nenorocirea aia din ’89. (Se subantelege ca și primele două categorii au trecut prin ultimele nenorociri.). S-a sfârșit cumva lumea la vremea respectivă? NU!
Nenorocirile au venit, au rămas ce au rămas și s-au dus. Așa se va întâmpla și acum. Chiar dacă „gripă” actuala durează mai mult decât una obișnuită, va trece și noi ne vom vedea mai departe de viață. Se va scoate la mezat ce mai e de scos și gata. De murit cu toții nu avem cum deoarece puterea și bogătanii au nevoie de carne de tun și de sclavi pe plantație. Parcă în ’38, când România era cea mai cea, nu era totul vândut la mezat? Era! Singura mușcă din ciorba este neputința guvernanților de a ne spune cât timp durează „gripă” dovedind că sunt doctori proști. Nu știu dacă cel care a compus cântecul ale cărui versuri spun „Am să trec și peste asta, ce va fi va fi…” s-a gândit la ce va să vină, dar cuvintele se potrivesc de minune. Nu este bine că ne lipsesc răbdarea și seriozitatea de a privi și îndura această perioadă și asta se datorează festivismului și circului practicate de către guvernanți făcându-ne să credem că totul este o glumă. Glumă nu este și fiecare dintre noi trebuie să se gândească la ce trebuie să facă pentru a-și îndulci puțin traiul. Munca și austeritatea sunt cheia care ne va deschide poarta bunăstării. Privind toată ziua la fitzele de Dorobanți și din TV, cu sânii, buzele și fundul injectate și văitându-ne, nu ne vom îmbunătăți viața în nici un fel. „Operația” la care suntem supuși este grea dar are și părți bune. Retragerea în famile, consolidând relația, hobby-urile care să ne facă să nu ne mai enervam la orice declarație a vreunui „pitpalac”, reconsiderarea relațiilor sociale și reconsiderarea valorii banilor sunt elementele benefice care ne pot ajuta să trecem criza mai ușor.
Deci: Capul sus și privirea înainte! Trebuie să lăsăm prostiile cu luminițele de la capătul tunelului, că asta au urmărit de la început: Să ne țină în tunelul întunecat pentru a-și face ei mendrele, dar și alte aiureli asemănătoare și să ne concentrăm la modalitățile de rezistență. Capacitatea noastră de supraviețuire este mult mai mare decât orice perioadă de guvernare- oricât de proastă ar fi! 
Chiar dacă ei „câinii” nu vor, noi „caii” vom trăi!

Gheorghe SÂRBU