De la 1 la 4

În urmă cu ceva vreme – nu prea multă – președintele Băsescu a pomenit despre creșterea cheltuielilor în sănătate de la circa 1 miliard de euro la circa 4 miliarde. Asemenea creștere m-a stupefiat și m-a făcut să caut motivul. Să fi crescut salariile angajaților de 4 ori… să fi crescut prețul medicamentelor de 4 ori… să fi fost înlocuită aparatura cu una performanță mai scumpă de 4 ori…? Nimic din toate acestea. Și atunci? Răspunsul- oarecum parțial – a venit când am aflat că internații în Spitalul Județean nu mai au ce să mănânce! M-am interesat în stânga și în dreapta și am aflat că o serie de servicii au fost externalizate. Cunosc pe cineva care s-a luptat să obțină un contract pentru spălatul a tot ceea ce este de spălat într-un spital și nu a reușit, deoarece acolo era băgat unul mult mai mare decât el. Deci rufele nu se mai spală „în familie” – adică în spălătoriile spitalului – ci în altă parte. Și așa, încetul cu încetul ajungem la hrană. Și prepararea hranei a fost dată în mâna unor firme de catering; în urma neplății la timp, acestea au sistat livrarea meselor bolnavilor. Nefirescul situației vine de la externalizarea acestor servicii, cu toate că spitalele au fost construite de la început cu spălătorii și bucătarii. Cum este cunoscut de către toată lumea, hrana pentru bolnavii cu diverse afecțiuni are multe particularități și este preparată pe diete specifice bolilor. (Cunosc bine acest lucru, deoarece mama a fost sora șefă la Spitalul Militar și știu că în sarcina ei intră și verificarea dietelor preparate în bucătăria acestui spital.). Deci, trecând la vremurile moderne, dieteticianul, bucătarii și personalul anex care asigurau hrana bolnavilor au fost înlăturați și înlocuiți cu… firme de catering! Presupun că și în aceste firme se respectă niște diete dictate de nevoile spitalului. Ar fi culmea să nu fie așa! Dar… una este să prepari mâncarea în „casă” și alta este să o cumperi gata preparată. Prețurile de achiziție a componentelor hranei, precum și manoperele aferente, sunt una iar prețurile la care se cumpără mâncarea din altă parte sunt cu totul alta! Ar fi una dintre explicațiile pentru creșterea sumelor alocate și care nici așa nu ajung. Dacă se mai aduna niște contracte pentru medicamente, scumpirile repetate de utilități, paza, și „ceva” dotare, creșterea exorbitanta a sumelor alocate nu mai pare atât de exorbitantă. Perindarea câtorva miniștri pe la sănătate și trecerea unor spitale la județe și municipii au bulversat sistemul în asemenea măsură încât au apărut o droaie de disfuncții soldate cu ceea ce vedem pe la telejurnale. Nu știu cât timp le va lua guvernanților pentru a pricepe că, deocamdată, sistemul de sănătate trebuie alimentat de la bugetul național și nu împărțit aiurea. Spitalele din Romania – cele publice – nu produc bani ci consumă bani. În această situație, ele trebuie protejate de către stat, astfel încât măcar utilitățile să nu fie la fel de mari ca la agenții economici care produc bani. Cazul din Brașov se regăsește în multe alte spitale din țară. Restanțe la plata utilităților, bolnavi care stau în frig, hrană de proastă calitate și insuficientă și mai ales lipsă acută a medicamentelor. Este rezultatul unui program prost conceput și prost aplicat. Afaceri peste afaceri, corupție peste corupție…! Am înțeles-o în alte domenii, dar în sănătate???? Nu am auzit că prin Europa să fie vreun spital public căruia să-i fie tăiat ceva pentru neplata datoriilor. Probleme sunt și acolo, dar cei puși să vegheze la buna funcționare o fac în modul cel mai serios și profesionist. În ritmul actual de înțelegere și rezolvare a problemelor, vom auzi nu numai că bolnavii nu mai au mâncare, ci că nu mai au nici personal care să-i trateze. Cred că e de bine. Și așa își cumpără medicamentele și mâncarea. De ce nu ar pune mâna pe o carte să învețe și să se trateze acasă?    Gheorghe Sârbu