Ultima zi de petreceri. Tradiții la Lăsata Secului de brânză
Ultima zi de petreceri. Pentru creștinii ortodocși și greco-catolici, luni începe Postul Sf. Paşti, cunoscut ca Postul Mare. Acesta durează, în total, şapte săptămâni, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea Învierii Domnului, care va fi prăznuită pe 16 aprilie. Duminica trecută a fost Lăsata Secului de carne. Săptămâna pe care o încheiem a fost Săptămâna Albă (cu dezlegări la lapte, brânză, ouă, pește). Astăzi este ultima zi de petrecere – Lăsata Secului de brânză.
Acte rituale specifice începutului de an agrar
Ultima zi de petreceri. În ziua de Lăsata Secului, tradiția spune că este bine să ne strângem în jurul mesei alături de familie și prieteni. Invitații nu au voie să vină cu mâna goală la masă, ci trebuie să aducă mâncăruri preparate, colaci, turte sau vin. De Lăsata Secului, femeile nu au voie să coasă sau să toarcă pentru a nu atrage boli și necazuri asupra familiei. Dar cum pică oricum duminica, nu prea lucrează nimeni.
Lăsata Secului de Paşti păstrează acte rituale specifice unui început de an agrar celebrat la echinocţiul de primăvară.
În Muntenia, se prepară plăcinte cu brânză dulce şi stafide ce se oferă soacrelor, ca relaţiile să rămâne dulci în timpul Postului. Se oferă copiilor nevoiaşi şapte sticle de lapte, reprezentând cele şapte săptămâni ale postului.
De asemenea, la Lăsata Secului, trebuie să ne împăcăm și cu dușmanii pentru ca Postul Paștelui să nu se prindă certați și nepregătiți sufletește.
În mai multe zone etnografice, la sate, se fac focuri pentru purificare. În jurul lor petrece toată suflarea satului.
„În Dobrogea şi satele din şesul Dunării şi din jurul Bucureştiului, la Lăsata Secului se mai fac şi astăzi Cucii. Obiceiul Cucilor este un joc de carnaval cu măşti. În el regăsim importante reminiscenţe de rit agrar, legate de începutul anului nou de primăvară”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific, citată de Adevărul.
Timpul împăcării
Postul Patimilor este cel mai lung şi, totodată, cel mai aspru dintre cele patru posturi de peste an rânduite de Biserică. La începutul creştinismului, postul a fost impus ca o perioadă de pregătire pentru catehumeni, adică pentru cei care ar fi urmat să intre în rândul creştinilor. În timp a devenit un mijloc de desăvârşire pentru toţi creştinii, pregătindu-ne să întâmpinăm cum se cuvine praznicul Învierii.
„Întrucât postul priveşte trupul, dar mai ales sufletul, acum este vremea iertăciunilor. Vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în post. Această zi este numită şi Duminica izgonirii lui Adam din Rai. Desigur, semnificaţia este că noi retrăim simbolic momentul pierderii Raiului, pe care l-am putea recâştiga, tot simbolic, prin post”, explică preoții.
În tradiţia populară, Postul Mare se numeşte Patruzecimea sau Păresimi. Primele două zile se numesc Lunea Curată şi Marţea Vaselor. Sunt dedicate purificării spaţiului gospodăriei, pregătirii borşului şi spălării vaselor „de dulce”.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
26-02-2023. Doamnelor pensionare vulnerabile, Domnilor pensionari vulnerabili, §A] „De la 20 februarie, în primele trei zile în care s-au putut utiliza cardurile de energie, cei 6.000 de oficianţi ai Poştei Române au încasat peste 100.000 plăţi, în valoare totală de 31… Citeşte mai mult »