Eșec de etapă asumat: Spitalul Regional, fără finanțare

Un eșec de etapă asumat: Spitalul Regional, fără finanțare. Primăria Brașov nu a reușit să obțină bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Doar viitorul Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase a intrat pe lista aprobată de Ministerul Sănătății.

Încercarea de a asigura finanțarea prin PNRR pentru Spitalul Regional era sortită eșecului din start. Suma maximă stabilită prin lege pentru un spital este de aproximativ 200 de milioane de euro. Or, „Regionalul” are un cost estimat de minimum 500 de milioane de euro. Mai mult, Primăria Brașov anunțase inițial că nu va apela la PNRR pentru acest proiect și acreditase ideea că ar putea fi construit prin Programul Operațional Sănătate 2021 – 2027. În ultimul an, mesajul Primăriei Braşov era că pentru finanţarea proiectului se ia în calcul parteneriatul public – privat.

De aceea, a surprins faptul că, la începutul lunii decembrie 2022, Municipalitatea arăta că ar vrea să obțină o parte din bani pentru construire și dotarea viitorului Spital Regional prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Aleșii locali au și aprobat, în ședință de îndată, depunerea la finanțare a acestuia. Însă, propunerea de investiții trebuia să fie de circa 989,5 milioane lei (suma maximă ce poate fi solicitată pentru construirea unui spital nou prin PNRR). Pentru diferență, Primăria Braşov nu anunțase sursa de finanțare. În plus, municipalitatea trebuie să îşi asume finalizarea proiectului până la data de 30 iunie 2026. Obiective pe care anunțase deja că nu le poate îndeplini.

Ministerul Sănătății ar trebui să-și asume sursele de finanțare

Anterior, la jumătatea lunii noiembrie, tot Primăria anunța că Spitalul Regional Brașov stă la mâna Guvernului. Consilierii locali braşoveni, convocați într-o şedinţă de îndată, aprobaseră prelungirea parteneriatului încheiat de Primăria Braşov cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru pregătirea proiectului Spitalul Regional Braşov.
„În faza aceasta nu mai avem nevoie de consultanții tehnici. Deci subcontractorii BERD-ului și-au încetat mandatul. Recomandarea a fost să prelungim acordul, ca să avem un cadru formal pentru discuţiile cu Guvernul României până când vom ajunge la o decizie din partea Guvernului. Avem acest proiect estimat la 490 de milioane de euro. Este un spital regional mai ieftin din punct de vedere al bugetului estimat în faza SP decât celelalte două spitale regionale pe care Ministerul Sănătății le are în derulare. Pentru niciunul dintre cele patru spitale regionale, al nostru și cele trei, încă nu este clarificată sursa de finanțare”, explica atunci primarul Allen Coliban.

Conform unui acord tripartit – Primărie, Consiliu Județean, Ministerul Sănătății, acesta din urmă își asumă identificarea surselor de finanțare, mai preciza edilul.

„La ora actuală, acestea sunt cel puțin trei direcții: o soluție prin Programul Operațional Sănătate, care încă nu este schițat; o soluție prin parteneriatul public-privat, existând finanțator în persoana BERD, care vrea să finanțeze construirea, iar statul român să înceapă să plătească împrumutul doar după ce spitalul este funcțional și o a treia variantă, cea care se ia în calcul, un mix de soluții, în care echipamentele ar putea fi plătite din anumite surse de finanțare, construcția din altele”.

Allen Coliban, primarul Brașovului

„Am demonstrat că Brașovul e pregătit”

Eșec de etapă asumat: Spitalul Regional fără finanțare. În aceste condiții, întrebările firești au fost de ce s-au mai făcut demersurile. Cine și ce a greșit când a depus cererea de finanțare? Și ce e de făcut ca proiectul să devină realitate?

„Spitalul Regional nu avea cum să fie aprobat, nu se încadra nici în termen pentru finalizare (sfârșitul lui 2026), nici în valoare, care depășea suma alocată. Primarul a anunțat de acum un an că obiectivul nostru este să obținem finanțare prin PNRR pentru Spitalul Pneumo, iar Regionalul fie încercăm să obținem fonduri prin Programul Operațional Sănătate, fie îl realizăm prin parteneriat public-privat. Avem proiectul, Regionalul, pregătit și l-am depus pentru a demonstra atât nevoia pe care o are Brașovul pentru construirea de infrastructură spitalicească nouă, și cât de pregătit este pentru a implementa astfel de proiecte majore”.

Sorin Toarcea, purtător de cuvânt Primăria Brașov

Și primarul Allen Coliban a anunţat ieri, în timpul prezentării bugetului local pe anul în curs, că principalul proiect pentru care Primăria Braşov are în plan să obţină finanţări nerambursabile e Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov. „În urma discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, am depus o cerere de finanţare prin PNRR, chiar dacă nu era eligibil. Recomandarea ministerului a fost să depunem cererea, pentru că astfel, proiectul ar putea obţine finanţare prin Programul Operaţional Sănătate 2021 – 2027. Probabil că în ceea ce priveşte finanţarea proiectului, cred că va fi un mix între finanţarea europeană şi parteneriatul public privat, însă vor urma discuţii în acest sens cu reprezentanţii Guvernului”.

Studiul de fezabilitate se „învechește”

Studiul de fezabilitate a fost aprobat de Consiliul Local în decembrie 2021.

Potrivit documentului, viitorul spital va avea 31 de secții, 77 de specialități, 972 de paturi, din care 820 pentru spitalizare continuă, 96 de paturi de terapie intensivă, 56 sunt pentru spitalizarea de zi. Capacitatea spitalului va fi de 370.000 de pacienți pe an, atât spitalizați, cât și cei tratați în ambulatoriu, și va dispune de cele mai noi aparate și echipamente medicale din România. Termenul estimat pentru realizarea lucrărilor este de 36 de luni, iar durata de operare este de minim 30 de ani.
Inaugurarea spitalului este prevăzută în 2028, construcția lui fiind evaluată la 440 de milioane de euro, iar valoarea echipamentelor, aparatelor și dotărilor medicale, la 50 de milioane de euro (sumele sunt fără TVA n.n.).

Proiectul cuprinde următoarele obiective de construcție:

– clădirea principală a spitalului (suprafață desfășurată de circa 141.000 m.p.);

– parcare de mașini supraetajată (circa 41.500 mp, capacitate de 1.410 vehicule);

– clădire servicii tehnice (11.000 m.p., 2 niveluri, panouri fotovoltaice pe acoperiș);

– parc de agrement (circa 10.000 m.p., inclusiv bufet de aprox. 250 m.p.);

– parc fotovoltaic (PV) (aprox. 7.500 m.p.; electricitatea generată de panourile fotovoltaice va fi de aprox. 1.850 MWh pe an).