BRAȘOV. „Fără libertate, viața nu are niciun sens” / Eroul-martir de care uităm 364 de zile pe an

Ca în fiecare an, dar numai într-una dintre cele 365 de zile ale acestuia, gestul eroului-martir brașovean Liviu Corneliu Babeş, care – în 2 martie 1989, în semn de protest faţă de ororile comunismului, şi-a dat foc pe pârtia Bradul după ce a afişat mesajul „Stop Murder, Auschwitz = Braşov” -, a fost comemorat în Poiana Brașov.

Ceremonia a fost organizată de Asociația Luptătorilor, Răniților şi Urmașii Eroilor „Braşov-Decembrie 1989″în colaborare cu Asociaţia „15 Noiembrie 1987- Braşov” şi Filiala Braşov a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România și a cuprins depunerea de coroane de flori la crucea de pe Pârtia Bradul și la placa comemorativă de la Biserica Sf. loan Botezătorul din Poiana Braşov, unde a avut loc și o slujbă de pomenire.
Au participat membri ai asociațiilor menționate, alături de familia Babeș și reprezentanți ai Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, Instituției Prefectului Județul Brașov, Consiliului Județean Brașov, Primăriei și Consiliului Local Brașov, Consiliului Local Râșnov, precum și ai unor partide politice.

„Libertatea este tot ce trebuie să prețuiască toți oamenii și omenirea asta. Și când vezi că libertatea începe să-ți fie îngrădită, ești foarte îngrijorat. Copiii de azi trăiesc în altă lume, ei au deja altă viziune, alte preocupări, dar ar trebui să știe că viața nu este ușoară și că fără libertate, viața nu are niciun sens”, a declarat Etelka Babeș (foto 2), văduva martirului.

Primarul Allen Coliban a remaract că, la 33 de ani de la gestul extrem al lui Liviu Corneliu Babeș, care a atras atenția lumii asupra ororilor regimului comunist, se vorbește din nou, în termeni tragici, despre libertate, jertfă și eroism.

„La 33 de ani de la gestul suprem al eroului Liviu Corneliu Babeș, vorbim din nou de regimuri asupritoare, vorbim din nou de jertfă, vorbim din nou de eroism. Sunt generații noi care învață acum aceste cuvinte, învață cuvinte precum «sacrificiu» sau «erou» într-o cu totul altă notă decât am învățat-o noi toți. Și cu atât mai important este să cinstim memoria eroilor pe care noi îi avem. Liviu Corneliu Babeș este un erou al Brașovului și al României și este important să înțelegem pe deplin gestul pe care l-a făcut, acela de a-și da viața pentru libertate. O libertate pe care cu atât mai mult, în aceste clipe tulburi, se cuvine să o prețuim și să o păstrăm, să o apărăm împreună. Este un exemplu și poate că ar trebui mai des să îi fie pomenite numele și memoria, cu atât mai mult cu cât, iată, este nevoie în astfel de clipe să ne gândim din nou la tot ceea ce reprezintă libertatea și lupta pentru libertate. Iar exemple de eroism avem și în România, nu doar dincolo de granițele țării”, a spus primarul Allen Coliban.

Cine a fost Liviu – Corneliu Babeș?

În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul, în faţa câtorva sute de turiști români și străini. Înainte de a se autoincendia, a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Brașov”. Era electrician la Trustul de Prefabricate și, în timpul liber, artist plastic amator, unul talentat. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, cei mai mulți turiști străini.
Babeș găsește, astfel calea de evadare dintr­-o lume aberantă, dintr-­o societate care seamănă din ce în ce mai mult cu un lagăr, mai ales Brașovul, după revolta naticmonistă din 15 Noiembrie 1987. Dar acţiunea sa depăşeşte limitele unui gest individual de suicid. Liviu Corneliu Babeş face sacrificiul suprem deliberat, cu un scop politic, pentru a atrage atenţia opiniei internaţionale asupra crimei la care este supus poporul român de către dictatura ceauşistă. Mobilizată rapid, Securitatea intervine şi îl transportă pe Babeş la spital, unde moare în scurt timp.
Temuta instituţie represivă îşi continuă „opera” de escamotare a adevărului, de denigrare a omului Liviu Corneliu Babeş, şi implicit, de discreditare, de pângărire a gestului său. Însă, turiştii care s­-au aflat atunci pe pârtie, după ce şi­-au revenit din şocul produs de teribila imagine, au avut grijă să spună adevărul şi să împrăştie vestea despre ororile din România care îi împing pe oameni la astfel de gesturi.
În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunţ scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.

Martori la istorie

Unul dintre turiștii martori la momentul autoincendierii brașoveanului este scoțianul Douglas Wallace, prezent la comemorarea a 25 și a 30 de ani, după ce jurnalistul brașovean Claudiu Loghin l-a descoperit în Canada, iar membrii Asociației 15 Noiembrie 1987 l-au invitat la Brașov. Wallace a fost primul care a ajuns lângă el când a început să coboare pârtia Bradul în flăcări. Scoţianul, care pe atunci avea 24 de ani, şi-a dat haina de pe el ca să stingă flăcările ce îl ardeau pe om de viu. „Brutal! Crunt! Nu înţelegeam despre ce este vorba. La început am crezut că este vorba despre un accident. Când flăcările au început să se ridice la câţiva metri în aer… a fost pur şi simplu îngrozitor. Un coşmar. Nu aş dori asta nimănui!”, a spus Douglas Wallace în 2014, când a fost prima dată prezent la comemorarea lui Babeș. Întrebat ce crede despre sacrificiul românului, dacă a meritat sau nu, scoţianul a răspuns cât se poate de natural: „Simplul fapt că nu mai trăieşti sub teroare… spuneţi-mi voi! Trăiţi aici! Trebuie să fi meritat, să existe şi o latură pozitivă a tot ceea ce s-a petrecut atunci. Niciodată nu aş fi crezut că o să am o conexiune de acest gen cu România!”, a afirmat Douglas Wallace, pe care Securitatea a încercat să-l convingă că Babeș era nebun și să-l „mituiască” cu o haină veche, ponosită, în locul celei arse.
Scoţianul, însă, convins că a luat parte la un eveniment marcant pentru el şi pentru români deopotrivă, s-a dus glonț la presă să relateze ceea ce a văzut.
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian”, aparţinând lui Ion Raţiu. Articolul a fost apoi preluat și de prestigiosul „The Sunday Times”.
În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou-Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem cetăţean de onoare al Brașovului.