NU E BINE. Considerând că proiectul privind îmbunătățirea mediului de afaceri are lacune: Investitorii doresc o reformă profesionistă

De câteva zile, opinia publică a aflat de la Guvernul Boc că specialiștii săi lucrează la un program care vizează  îmbunătățirea activității mediului de afaceri. Prima măsură deja anunțată de ministrul de Finanțe, Sebastian Vlădescu, ar fi renunțarea de la 1 octombrie la impozitul minim. Din păcate, oamenii de afaceri au toate motivele să pună la îndoială spusele oficialului de la finanțe, mai ales că vestea anulării impozitului minim a fost anunțată încă din luna iulie de premierul Emil Boc și de Adriean Videanu, ministrul Economiei, însă fără nici un efect în paginile Monitorului Oficial. Impozitul minim – confundat cu cel forfetar chiar de către autorități, încă de la introducere – trebuia eliminat inițial în vara acestui an și înlocuit cu impozitul forfetar în cazul domeniilor cu evaziune fiscală mare, printre care serviciile de pompe funebre, saloanele de frumusețe și restaurantele. Introdus la 1 mai 2009, impozitul minim este cuprins între 2.200 lei pe an (echivalentul a 500 de euro), pentru firmele cu venituri totale de până la 52.000 lei, și 43.000 lei (aproximativ 10.000 euro), pentru societățile cu venituri de peste 129 milioane lei.

Fiscalitate și absorbția fondurilor
La sfârșitul anului trecut, premierul Boc spunea că peste 73% dintre firmele închise după introducerea impozitului minim erau inactive sau folosite doar pentru intermedieri ori tranzacții ilicite. Statisticile Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că peste 133.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2009, de 11 ori mai multe decât în 2008.
Eliminarea impozitului minim de la 1 octombrie 2010 este văzută cu ochi buni de reprezentanții mediului de afaceri brașovean, mai ales că încă de la introducerea acestui bir au fost anticipate efectele sale negative. „Acest impozit nu trebuia să existe pentru că atât statul, cât și mediul de afaceri au pierdut foarte mult. Multe firme și-au suspendat activitatea sau au fost radiate, iar bugetul de stat, pe lângă faptul că a pierdut impozitele și contribuțiile pe care le încasa de la societăți și angajații acestora, a fost nevoit să plătească ajutorul de șomaj celor rămași pe drumuri. Deci, statul a pierdut de două ori. În schimb, ar trebui găsite soluții pentru încurajarea investitorilor de a porni afaceri noi, dar și pentru reducerea fiscalității”, a explicat recent Ciprian Vișan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri „Pro Invest” Brașov, care nu de puține ori și-a manifestat nemulțumirea cu privire la încasarea TVA la emiterea facturii și nu la plata acesteia.

Cele mai bune practici din UE
De asemenea, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor  Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au solicitat Ministerului Economiei refacerea proiectului de strategie privind îmbunătățirea și dezvoltarea mediului de afaceri. Potrivit Consiliului, varianta actuală de strategie cuprinde multe elemente interesante și utile, dar este departe de a reprezenta o strategie profesionistă de care are nevoie România, pentru a-și construi un mediu de afaceri funcțional, predictibil și prietenos, în concordanță cu cele mai bune practici din UE. „Strategia guvernamentală, pentru a fi ceea ce are nevoie mediul de afaceri, trebuie revăzută și completată substanțial, în ceea ce privește obiectivele specifice, măsurile și acțiunile. În vederea reconceperii și completării acesteia CNIPMMR recomandă să se aibă în vedere o serie de aspecte, care fie lipsesc, fie sunt abordate tangențial”, a afirmat Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), citat de o agenție de presă.
În opinia specialiștilor Consiliului, din strategia economică guvernamenală nu trebuie să lipsească reglementări referitoare la relațiile de muncă, aspectele bugetar-fiscale, absorbția fondurilor structurale, administrația publică centrală, administrația publică locală (realizarea reformei administrative proiectate), relațiile sistemului bancar cu economia reală, cultura economică a populației, promovarea formelor moderne de organizare  a muncii specifice noii economii – clustere, networking-uri, spin-off-uri, parcuri industriale, scheme de ajutor de stat, combaterea plăților întârziate din contractele de achiziție publică și rambursările de TVA, precum și parteneriatul public-privat.