Cam aiurea

Nu știu ce s-a întâmplat cu guvernatorul Băncii Naționale, dl. Mugur Isărescu, de-a devenit atât de vorbăreț în public. Cred că în ultimele două-trei săptămâni a oferit materiale de presă mai mult decât altădată în doi-trei ani! Ne-a vorbit, de pildă, despre cum „încercăm (adică d-sa și alți domni de la BNR, din câte înțeleg – n.m.) să calmăm populația și să transmitem un mesaj mai virulent decât de obicei, legat de toate aceste discuții, pe ideea că se poate discuta orice în țara asta fără nici un cost”.  Mesajul acesta ar fi contradictoriu (cum adică să calmezi pe cineva prin virulență?), dacă s-ar omite restul discursului isărescian. Unul în care a reproșat presei – în special celei audiovizuale  – că „de dimineața până seara vorbește despre creșteri de prețuri”, că face din acestea „știri de senzație” și că, astfel, generează inflație! Dl. Isărescu a și cuantificat costul unor asemenea „bombe de presă”: între 0,1 și 0,5% din rata inflației.
Nu spun că, pe undeva, guvernatorul BNR n-are oarece dreptate. Mai ales la televiziunile de știri (și aici nu mă pot opri să nu citez concepția despre jurnalism a unui mogul: „păi, presa trăiește din sânge, f…, puroaie, de unde trăiește presa?”) există interese mari financiar-politice mari și o adevărată voluptate a dezastrului, făcătorii de emisiuni și marea majoritate a invitaților jucând cu maximă dedicațiune rolul de profeți ai unei apocalipse pe care o tot gonflează. Dar nu cred că ditamai guvernatorul BNR, unul dintre puținii demnitari respectabili ai acestei țări, ar trebui să coboare în această arenă și să se alăture celor care dau cu pietre în mass-media și sunt de acord cu libertatea presei doar atunci când asta le folosește lor.  Până acum, asemenea inși au învinovățit presa de aproape toate relele din țara asta. Mai rămăsese s-o acuze dl. Isărescu de faptul că atentează la rata inflației!!!
Ce nu înțeleg (sau se prefac că nu înțeleg) cei ce se năpustesc asupra mass-media este că televiziunile (cu excepția uzinei  de înghițit bani publici numite TVR), posturile de radio (mai puțin Societatea Română de Radio) și ziarele sunt societăți comerciale private. Și că, în afară de libertatea de exprimare garantată de Constituție, a le trage la răspundere cum face dl. Isărescu și cum fac mulți alții (mai ales aceia care poartă principala vină a situației grave în care a ajuns România), a le sugera sau indica de-a dreptul cum ar trebui să abordeze cutare sau cutare subiect este ca și când ditamai guvernatorul BNR sau ditamai președintele, premierul ori cutare ministru s-ar indigna în fața ziariștilor și-a camerelor video față de mărfurile firmei „Cutăreanu SRL” și i-ar indica ce anume și cum să producă. Și asta, într-o economie de piață. Ar fi cam aiurea, nu?