Mioritice

 Când credeam, cu o naivitate de care nu mă pot lecui, că le-am auzit pe toate în privința manifestărilor publice ale unor reprezentanți ai instituțiilor de stat, iată că onorabilii de la DIICOT s-au grăbit să mă contrazică. Mereu se-ntâmplă așa: apare câte ceva care să-mi dea peste cap autosuficiența asta de-a considera că nimic din spațiul mioritic nu mă mai poate surprinde.
Mai întâi, pentru aceia care încă nu se descurcă în jungla de abrevieri oficiale, DIICOT înseamnă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Ei, bine (e doar un fel de-a zice, că numai bine nu e), Direcția asta a trimis o hârtie ofuscată la Consiliul Național al Audiovizualului, cerându-i să sancționeze un post de televiziune! Wow!!! La prima vedere ai spune că investigatorii vieții care-și fac de lucru pe-acolo au prins vreun mogul, vreun oligarh, vreun moderator sau vreun cameraman, ceva, de la televiziunea aia comițând crimă organizată sau dedându-se la acte de terorism. Aș! Domnilor procurori li s-a pus pata, cum ar veni, pe… niște aprecieri ale celor din studio. Care aprecieri nu le-au convenit și zbang!  Dă-i și pârăște la CNA: că „se urmărește denigrarea activității de urmărire penală”, că „se acreditează ideea de ingerință a politicului în actul de justiție”, că se modifică percepția publică asupra magistraților, că se aduce un grav prejudiciu de imagine ș.a.m.d. Bine că n-au cerut direct închiderea postului TV cu pricina! Că așa e cum am mai scris: pentru unii libertatea presei e bună doar atunci când le folosește lor. Eu, unul, aștept cu nerăbdare ca și colectivul de oameni ai muncii de la spații verzi, de pildă, să sezizeze CNA când se va difuza vreo emisiune despre gunoaiele dintr-un parc al patriei și să se plângă că li
s-a prejudiciat și lor imaginea, că au fost denigrați, că s-a modificat percepția publică asupra lor…
 Am citit ieri – mai pe fugă, recunosc – un interviu în care ambasadorul Statelor Unite la București îi îndemna pe guvernanții noștri să-și plătească datoriile față de firmele private, că altfel adio investitori străini. Noroc că un prieten mi-a atras atenția asupra unei afirmații extrem de importante a Excelenței Sale: că unor companii americane care fac afaceri în România statul le-a rambursat TVA-ul „doar după discuții cu diverse persoane din Guvern”. Și mi-am amintit că și cancelarul Germaniei, d-na Merkel, a venit în România pentru aceeași problemă, spunând Cabinetului Boc să-și plătească datoriile către companiile nemțești. Vasăzică asta era soluția pentru toți cei ce au de primit ceva de la stat sau de rezolvat alte probleme: să-și deschidă ambasade și cancelarii de unde să trimită emisari să discute cu „diverse persoane din Guvern” !!! Și se-aranjează! Dacă nu pot să facă așa, atunci asta e. Ghinion de neșansă.