Tranzacțiile forward amortizează pierderile înregistrate de firme pe fondul deprecierii leului

Anul care abia a început se arată a fi unul dificil nu numai din cauza crizei financiare care a provocat turbulențe în toate sectoarele de activitate, ci mai ales pe fondul deprecierii puternice a leului, care produce efecte în lanț.

Nu numai populația îndatorată în valută are de pierdut, ci și agenții economici, îndeosebi cei care efectuează schimburi comerciale internaționale. Nu de puține ori s-a pus problema pierderilor înregistrate de aceștia în astfel de condiții și mai ales despre reflectarea acestor pierderi în prețurile finale plătite de consumatori. Însă, dacă toate aceste companii ar căuta alte soluții decât acelea de a sta la mâna Băncii Naționale a României și, în cele din urmă a pieței, problemele generate de volatilitatea cursului nu ar mai fi așa de grave nici pentru întreprinzători, nici pentru consumatorii care trebuie să suporte majorări de prețuri. Cea mai simplă modalitate de protejare a societăților pe termen scurt și mediu împotriva fluctuațiilor monedei naționale în raport cu alte valute este așa-numita tranzacție forward, care nu numai că amortizează posibilele pierderi cauzate de deprecierea sau aprecierea monedei naționale față de alte valute, ci nu implică niciun cost din partea clientului. Tranzacțiile forward sau la termen sunt operațiuni valutare de vânzare-cumpărare a căror decontare se realizează la o dată fixă și la un curs de schimb (forward) stabilit între părți. Cursul forward se calculează în funcție de cursul la vedere (spot) din ziua semnării contractului, de dobânzile practicate de bancă pentru lei și valută, dar și de numărul de zile după care se face decontarea. Practic, dacă un client stabilește intervalul după care vrea să vândă sau să cumpere valută, banca va propune randamentul (cursul forward). În consecință, o astfel de soluție nu îl pune la adăpost pe agentul economic de riscul volatilității cursului valutar la momentul în care va trebui să schimbe valuta necesară investițiilor în producție sau în marfa rulată pe piață.

Curs valutar fix
Cei mai dezavantajați în condițiile actuale sunt importatorii. Însă, dacă ei recurg la soluții forward vor putea evita eventualele pierderi și implicit măsurile care decurg din acestea în cazul unui curs leu/euro de 4,5 lei așa cum prognozează sumbru unii analiști. Concret, stabilind un curs forward pentru o dată ulterioară, el va ști cu exactitate ce cheltuieli implică un schimb valutar la momentul respectiv, indiferent de ceea ce se petrece pe piața valutară. Altfel, cheltuielile se vor majora considerabil în condițiile în care prognozele se adeveresc. De exemplu, dacă o firmă încheie la momentul actual un contract cu decontare ulterioară, de un milion de euro (respectiv circa 4,2-4,3 milioane de lei), pentru achiziționarea unor produse, la momentul plății mărfii rulate va trebui să scoată din buzunar 4,5 milioane de lei. Cu alte cuvinte, el își face o gaură în buget de cel puțin 200.000 de lei. Însă, dacă la momentul plății cursul va fi mai avantajos decât cel forward, clientul va fi nevoit să vândă euro la cursul propus de bancă. În plus, băncile propun și alte soluții cu ajutorul cărora se poate compensa riscul neacoperit de tranzacțiile de tip forward. Este vorba de hedging, investiție prin care se reduc sau se anulează riscurile aferente altei investiții, precum futures de curs de schimb sau swap valutar. Unii bancheri spun însă că acestea din urmă sunt mult mai flexibile, dar au un grad de sofisticare mai ridicat, motiv pentru care este recomandat să se apeleze la specialiști înainte de a fi efectuate.

Firmele își riscă banii
Bancherii spun însă că din păcate, aceste produse nu sunt utilizate de agenții economici. „Doar câteva cereri de acest gen am avut. Probabil că agenții economici preferă să riște pe mâna lor”, ne-a spus reprezentantul unei bănci din Brașov. Trebuie spus că instituțiile de credit nu taxează suplimentar tranzacțiile forward. „O dată ce i-am oferit un curs convenabil atât pentru noi, cât și pentru client, conform contractului, la data scadenței el va fi nevoit să facă schimbul valutar la noi, fără a i se impune vreun comision suplimentar, banca recuperându-și costul serviciului din marja dintre cursul real și cel negociat. Din păcate, doar doi sau trei clienți de acest gen am avut până acum”, a explicat directorul unei importante bănci din orașul nostru.     (A.Z.)