BNR dă semnale pozitive pieței

Anul 2010 a început se pare sub auspicii bune. Aceasta este concluzia pe care o putem trage la două zile după ce Consiliul de Administrație al BNR a decis, în prima ședință de politică monetară din 2010, reducerea dobânzii cheie de la 8% la 7,5%, nivel care nu a mai fost atins de acum 2 ani. Banca Națională a readus dobânda-cheie la nivelul de la începutul lui 2008. Pe 31 octombrie 2007, CA al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de la 7 la 7,5% pe an, pentru a aplica o nouă creștere în ședința din 7 ianuarie 2008, până la 8%. De atunci și până acum, dobânda de referință a depășit chiar și nivelul de 10%. Ca urmare a deciziei BNR, începând de ieri, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 3,5% pe an de la 4%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 11,5 la sută pe an față de 12%. În același timp, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 17,25% începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2010.
Reducerea cu jumătate de punct procentual a dobânzii cheie a luat prin surprindere întreaga piață în condițiile în care potrivit unei agenții de presă, majoritatea analiștilor anticipau o menținere a ratei de dobândă sau tăierea acesteia cu numai un sfert de punct procentual, la 7,75%. În același timp, BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Ce a determinat însă conducerea Băncii Naționale să ia asemenea decizii? Argumentele BNR sunt „stagnarea temporară a procesului de dezinflație, concomitent cu o relativă ameliorare a percepției investitorilor străini asupra economiei românești în perspectiva detensionării mediului politic intern”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al instituției.

Câștig sigur, cel puțin teoretic
Ce câștigă însă românii de pe urma deciziei BNR de a „tăia” din dobânda cheie? Cel puțin la nivel teoretic, scăderea dobânzii de referință ar trebui să pună presiune pe băncile comerciale din țara noastră, care pentru a-și păstra marja profitului cu care s-au obișnuit vor fi puse probabil în situația de a lua în calcul reducerea dobânzilor la credite. Însă reducerea dobânzilor de pe piață va depinde foarte mult și de câț de mulți bani vor avea la dispoziție băncile. Deci, deocamdată, nu vă grăbiți să luați un credit. De asemenea, investitorii și populația nu trebuie să uite că au un concurent extrem de serios în lupta pentru banii băncilor. Este vorba despre statul român care, pentru că nu a primit banii de la FMI la timp, va da buzna iar la bănci pentru a lua cât mai mulți bani deloc ieftini. Cum băncile ar da dovadă de naivitate dacă ar refuza o ofertă atât de avantajoasă (credite 100% sigure la dobânzi excelente), nu este exclus ca acestea să ignore, în continuare, mediul de afaceri și, cu atât mai mult, populația. În acest context nu trebuie trecut cu vederea faptul că România se poate „lăuda” cu cele mai mari dobânzi și comisioane bancare percepute de băncile comerciale din toată Uniunea Europeană. Practic, numeroase bănci subsidiare de la noi percep dobânzi anuale efective de cel puțin trei ori mai mari decât cele practicate de băncile-mamă în Austria, Germania sau Franța, situație care îi de termină pe mulți afaceriști autohtoni să contracteze linii de credit din străinătate. În concluzie, Banca Națională a României a devenit cel mai mare finanțator al statului. Fie că a pompat lei în piață pentru ca băncile să îi ia și să îi vândă, mai scump, statului, fie că a dislocat resurse către bănci direct din rezerva valutară, BNR a finanțat statul în condițiile în care creditul pentru firme și companii a scăzut în 2009, față de 2008, în timp ce împrumuturile către instituții ale statului au crescut de peste 5 ori. Ce se va întâmpla în continuare? Până când bugetul de stat nu își va regăsi echilibrul prin reducerea cheltuielor și creșterea veniturilor, prin finanțări externe orice decizie va lua Banca Națională în sensul impulsionării creditului va avea ca unic beneficiar statul.
Însă, decizia BNR ar putea fi resimțită mai mult de zona privată în cazul dobânzilor la depozite, care și așa erau în scădere. Practic, românii vor avea randamente mai mici la depozitele pe care le fac în bănci. De altfel, mai toate măsurile luate de Banca Națională în ultimul an, de la reducerea rezervelor la modificarea regulamentului pentru provizioanele constituite de bănci și la diminuările consecutive de dobândă nu au făcut altceva decât să ajute Guvernul să suțină un buget cu venituri mult prea mici și cheltuieli mult prea mari. Nu în ultimul rând, mutarea BNR are și un efect psihologic. Ea sugerează încredere în continuarea controlului inflației și în stabilitatea cursului de schimb transmițând pieței, la începutul anului, un mesaj de normalizare a situației politice și economice.

„Efecte limitate”
În ceea ce privește reacțiile reprezentanților băncilor comerciale cu privire la posibilele efecte ale acestei măsuri luate de către BNR părerile sunt împărțite. Potrivit unui portal de știri, unii consideră că acestea „vor fi unele limitate dacă banca centrală va continua tiparul de a nu face un control al ratelor din piață’’. În același timp, economistul-șef al unei importante instituții financiare apreciază, citat de aceeași sursă, că „reducerea semnificativă a dobânzilor în piață va depinde foarte mult și de nivelul de lichiditate din piața interbancară’’.
De asemenea, o serie de specialiști consideră că, deși necesară, măsura va avea un impact foarte redus atât timp cât dobânzile din piața monetară rămân decorelate de dobânda-cheie. „Relevanța măsurii este scăzută în condițiile în care mișcările ratei dobânzii de politică monetară nu se transmit și pe piața monetară și mai departe, la cei care au credite. În acest sens, este o strategie de protejare a cursului de schimb. Ceea ce contează cel mai mult este modul în care se implementează efectiv politica monetară. În alte țări din regiune, dobânzile din piață sunt foarte apropiate de cea de politică monetară, la diferență de cel mult 0,1 puncte procentuale”, a declarat pentru aceeași sursă un oficial bancar. Și președintele Fundației pentru Promovarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (FPIMM) Brașov, Mircea Suman, este de părere că decizia luată de BNR nu va lăsa urme adânci pe piață. „Probabil dobânzile la depozite vor scădea, însă nu cred că reducerea va fi semnificativă. Este vorba mai mult despre o măsură cu caracter inflaționist”, a apreciat reprezentantul Fundației brașovene.