„Investitorii străini devin tot mai sceptici în a finanța țările care trăiesc pe datorie”

Este de părere Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR)

România nu va deveni un exportator net, dar poate să aibă un deficit de cont curent de 4 – 5% din PIB, iar statul trebuie să se bazeze, în termeni relativi, mai mult pe investiții și export net, și mai puțin pe consum.

Anunțul a fost făcut recent de Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), care a ținut să sublinieze că ideile prezentate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR. „Nu cred că România va deveni un Singapore al Estului, adică să fie exportator net. Nu cred acest lucru, dar este posibil să avem un deficit extern de 4 -5%, iar anul acesta s-a demonstrat că acest lucru este posibil”, a spus Lazea în cadrul unei întruniri a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, citat de o agenție de presă.
Economistul-șef al BNR a menționat că investitorii străini devin tot mai sceptici în a finanța țările care trăiesc pe datorie, indiferent că se numesc Marea Britanie sau România. „Statele care trăiesc pe datorie vor fi analizate de investitori dacă nu își schimbă modelul economic înspre exporturi nete”, a precizat economistul. Lazea a afirmat că prețul pe care România l-a plătit pentru consumul mare a fost deficitul de cont curent mare. „Pe viitor, creșterea economică a României va trebui să se bazeze, în termeni relativi, mai puțin pe consum – model care s-a dovedit a fi nesustenabil – și mai mult pe investiții și pe export net”, a spus Lazea.

„Creșterea necontrolată a consumului trebuie limitată”
Economistul-șef al BNR a subliniat că, pentru ca acest lucru să se întâmple, toate politicile – monetară, fiscală, de pensii și salarii, structurale vor trebui să conlucreze în sensul limitării creșterii necontrolate a consumului, stimulării economisirii interne și, pe această cale, și a investițiilor, dar și stimulării exportului, inclusiv a celui de servicii, gen turism și transporturi. „Exportul de servicii, total neglijat în România, este un domeniu unde, prin politici structurale, se poate stimula exportul în cantități destul de mari”, a spus Lazea. De asemenea, acesta a arătat că România e singura țară din regiune cu deficit pe turismul extern, deși există un potențial ridicat. Lazea a menționat că, pe lângă lipsa infrastructurii, sunt vinovați și proprietarii și managerii de hoteluri, întrucât aceștia aleg să-și recupereze investiția în 2-3 ani, în loc de 10 ani, aplicând astfel niște tarife foarte mari. Totodată, hotelierii plătesc personalul foarte prost, în timp ce în Vest angajații din domeniul hotelier sunt foarte bine plătiți și au o pregătire profesională ridicată.

Aprecierea leului ajută pe termen scurt
Oficialul BNR s-a referit și la politica monetară, subliniind faptul că aceasta ar trebui să reziste dacă ar apărea unele presiuni puternice de apreciere a leului, chiar dacă ajută pe termen scurt la temperarea inflației. „De la punctul în care ne aflăm cu rata de schimb, dacă s-ar manifesta presiuni puternice de apreciere, ar trebui să li se reziste, chiar dacă nelăsarea leului mai apreciat ar ajuta pe partea de inflație. Am mai trecut o dată prin această situație (…). Aprecierea leului ajută pe termen scurt, dar s-a dovedit că situația este ușor reversibilă”, a spus Lazea.  Acesta a precizat că nelăsarea aprecierii leului, în termeni nominali, ar stimula exporturile. „Cred că nelăsarea cursului să se aprecieze nominal, chiar dacă nivelul de acum pare mai depreciat, ar fi de natură să stimuleze exporturile. Un ajutor dat exporturilor prin nelăsarea aprecierii ar fi o politică înțeleaptă”, a afirmat Lazea.