„Pe scut sau sub scut!”

Știau ei spartanii ce știau când au scos deviza aceasta!

Sub scut înseamnă viu și apărat; pe scut înseamnă veșnicaaaa pomenireee! Dacă preluăm de la spartani și chestia cu aruncatul pruncilor (la noi ăia politici) de pe Taiget nu era rău de loc, ba chiar eheheeeeeee! „Nu sunt bani pentru pensii și salarii… trebuie să facem economii… nu putem crește… nu putem și nu putem!” Cu țipetele de fecioară scăpată de viol ale guvernului, cum că nu are bani pentru nimic în afară de băieții și fetițele bune, începusem să ne obișnuim – dacă nu și să credem – când… lovitura de teatru! Urmează ca România să devină marginea estică a scutului antirachetă american inventat de grijulii americani întru apărarea europenilor de „bau-bau”. (Deștepți americanii ăștia! Nu știu de ce nu au rămas deștepți la ei acasă – să ne lase pe noi în durerea noastră – și s-au apucat de „exporturi”. De la primul „export” care a însemnat bombardarea Europei cu gândaci de Colorado – ceea ce a dus la otrăvirea terenurilor agricole cu DDT și la intrarea acestui frumos gândăcel în fauna autohtonă românească – au urmat „exporturile” de molime, inclusiv cu soldățeii admirați de noi prin filme eroice – soldăței care calcă pe ici pe colo câte un românaș de-al nostru). Dacă americanii ne făceau cadou „fusta” antirachetă, i-aș fi bănuit de oarece necurățenii; dar ei nu, fiind băieți deschiși și practici au zis: „Ia daci și scoate paralele!”
Dar să o iau într-o anume ordine pentru a înțelege despre ce este vorba. Conceput în urmă cu 20-25 de ani, „scutul antirachetă” urma războiului rece care a îngrozit omenirea cu catastrofa nucleară și era „fusta” sub care guvernul SUA spunea că adăpostește poporul de rachetele răilor de sovietici. După ce ani în șir guvernanții au speriat  pașnicii fermieri din Yowa și gospodinele de pe întreg teritoriul american – inclusiv pe cele din Hawaii – au venit cu soluția salvatoare numită „scut antirachetă”! Doar că nici nu au apucat să strângă ultimul șurubel la instalații în timp ce trâmbițau în patru vânturi succesul sistemului, că răii de sovietici au anunțat că au realizat „racheta gobală”! Nesimțita asta de rachetă a făcut ca scutul să devină de mucava subțire și umedă. Nevenind ca orice rachetă civilizată pe o traiectorie clară, care putea fi calculată astfel încât rachetele americane să poată fi trimise la intersecție și „Bum!”, racheta rușilor putea să rupă „fusta” americană în… când dorea ea. Singurele fixe ale rachetei erau punctul de plecare și punctul de destinație. în rest… calculatoarele de bord modificau când și cum voiau traiectoria astfel încât nu putea fi interceptată decât când facea „Bum!” pe teritoriul american. În acel moment americanii erau în „toillette” – ca să nu spun „budă”! Salvarea a venit de la „conserva” plantată de ei în Europa de Est prin anii ’80 și care a explodat în ’90! Ţările din zonă și-au gonit conducătorii – noi mai hotărâți l-am omorât pe al nostru – iar URSS s-a divizat pierzând majoritatea uniunilor limitrofe și asta a făcut ca porcăria cu „scutul” să intre în umbră. Până să se prindă vesticii că au dat banii degeaba, americanii le-au și amplasat echipamente. Și cum producția de echipamente mergea înainte, acestea trebuiau vândute mai departe… și mai departe! Numai că, au luat câte un „Siktir” prietenesc în Cehia și Polonia – în urma protestelor vehemente, au trebuit să-și strângă șandramaua – și neavând ce să facă cu șandramaua, au pus ochiul pe România. „DA!” au spus românii prin reprezentanții lor la comanda comandantului suprem. (Nu e vorba de comandantul Băsescu ci de sergentul mondial!). Și așa ne vom trezi sub „fusta” atotcuprinzătoare a poporului – frate american! Să vedem ce înseamnă această nouă poveste. După ce am fost luați cu japca în NATO – înainte de a fi luați cu japca în UE – a trebuit să jurăm cu mâna pe icoana Sfântului Pafnuție (făcătorul de chiftele) că intrăm în NATO, dar că nu râvnim la jugulară de rus și la jugulare de irakian și mujahedin. Nici nu și-au revenit din spaimă rușii când… hop și noi sub „fusta” americană. Știind că avem înclinație către ridicarea fustei în cap și bătut… către inamic, rușii s-au îngrozit din nou! A trebuit ca Băsescu să apară din nou și să recite „Nu e împotriva rușilor!” pentru ca rușii să se calmeze! Dacă mă întrebați pe mine, am să spun că președintele a greșit! Trebuia să spună „Este împotriva rușilor!” și rușii îngroziți ne-ar fi vândut mai ieftin gazul – sau, de ce nu, de frică ni l-ar fi dat pe gratis!
Trecând în registrul serios, pot spune că „scutul” nu este decât altă porcărie în care este târâtă România. Dacă în urmă cu 70 de ani țara a fost târâtă de Germania în războiul anti-sovietic, în anii din urmă a fost târâtă în războiul contra Irakului și a Afganistanului. (Să mă lase tromboniștii care spun că Afganistanul ar avea un guvern legitim și că războiul se duce numai contra mujahedinilor apărători ai lu Bin Laden! Guvernul de acolo este unul marionetă pus de americani și nu este recunoscut decât de oportuniștii afgani). Pericolul mare vine de la posibilitatea de a porni din nou contra Rusiei la o eventuală comandă a NATO! Nu numai că suntem târâți în tot felul de belele care ne pun în cap o droaie de națiuni ci și plătim belelele! Dacă la intrarea în NATO am fost obligați să cumpărăm două fregate englezești casate plus o droaie de echipamente pentru „armatzika” de buzunar impusă de afară, dacă am sărit peste capul UE semnând acorduri direct cu americanii, acum trebuie să contribuim la bunăstarea americanilor prin cumpărarea celor necesare „fustei”. Cifrele anunțate ca fiind costul echipamentelor și care înseamnă 1-4 md. euro vor deveni x3 sau x4- cum se întâmplă la noi. (A se vedea prețurile pentru autostrăzile care nu se mai termină în vecii vecilor!). Și atenție, asta înseamnă numai echipamentele pe care vor fi amplasate rachetele, iar rachetele nu sunt „bonus” ci costăăăăăă… e mai bine să nu știm cât că facem instantaneu infarct. După ce ne-am lămurit ce înseamnă „fusta” antirachetă, putem trece la geo-politica amplasării ei. Aici e vrăjeala cea mare! „Nu este îndreptat contra Rusiei!” trebuie citit „NU E ÎNDREPTAT DEOCAMDATÃ CONTRA RUSIEI!”. După ce au văzut că „nuca” Rusia e prea tare pentru dinții lor, americanii și-au găsit alți inamici pe măsura lor (!!!!!) irakienii și afganii. Pe primii i-au terminat și speră să îi termine și pe ceilalți (vise maică, vise!) așa că și-au inventat alți doi inamici: Iranul și Coreea. Coreea e cam departe și pe acolo adie vânt dinspre China – altă nucă prea tare! Așa că Iranul e tocmai bun. E mai aproape și unde mai pui că pe americani nici nu-i interesează petrolul iranian și nici apărarea intereselor petroliere din zona arabă! Neeeee! Ei sunt purtătorii volierelor pline cu porumbei ai păcii și i-au luat pe români sub „fustă” pentru a-i ajuta să ducă volierele!
Concluzie: America e departe… departe..! România este la subțioara Rusiei!  
    Gheorghe SÂRBU