„Planul” anticreștere economică dă rezultate

În comparație cu autoritățile de la Budapesta și Sofia,  care au făcut reforme, Guvernul Boc a „reușit” să afunde tot mai mult economia națională.

Acum aproape un an și jumătate vecinii noștri de la vest, ungurii, au fost puternic loviți de criză. Practic, în toamna anului 2008, Ungaria se afla în pragul colapsului economic din cauza situației financiare dezastruoase care împinsese țara în incapacitate de plată, iar analiștii plasau România pe o poziție superioară. Astăzi însă, în timp ce noi suntem legați aproape ombilical de finanțările încă pompate de Fondul Monetar Internațional (FMI), Ungaria a refuzat cea de-a cincea tranșă de împrumut de la instituțiile financiare externe, de un miliar de euro, și este capabilă să-și asigure singură necesitățile de finanțare. Cum s-a ajuns aici? Foarte simplu, evident pentru ei.

 Ei realiști, noi fuduli
Spre deosebire de autoritățile noastre care au refuzat cu încăpățânare să prevadă efectele recesiunii mondiale, maghiarii au știut din timp să-și ia măsuri de redresare economică, fiind primii din UE care au solicitat ajutor economic. În luna octombrie 2008, Ungaria a contractat un credit extern în valoare de 20 miliarde de euro de la FMI, UE și Banca Mondială. Până acum, vecinii de la vest au primit 8,3 miliarde de euro în patru tranșe din acordul stand-by în valoare de 11,5 miliarde de euro de la FMI, precum și 5,5 miliarde de euro din împrumutul de 6,5 miliarde de euro convenit cu UE. La ce au folosit acești bani? Practic, sumele amintite împreună cu măsurile reformatoare luate de guvernul de la Budapesta au creat premisele reducerii deficitului bugetar pe anul trecut sub nivelul de 4% din PIB (produsul intern brut), spre deosebire de România care abia a reușit să „țintească” 7,2% PIB. Printre altele, guvernul ungar a înghețat salariile bugetarilor, numai în acest an urmând a se realiza o economie de 250 milioane de euro, a micșorat impozitul pe venit până la 17%, a majorat TVA de la 20% la 25% și a înghețat ajutoarele sociale pentru următorii doi ani. Pe de altă parte, au fost reduse contribuțiile de asigurări sociale de la 32% la 27%.
Și în comparație cu Bulgaria, România a suferit o altă grea înfrângere. Alungați de impozitul forfetar născocit de fostul ministru de Finanțe Pogea, micii întreprinzători au găsit la vecinii de la Sofia condiții mai avantajoase pentru afaceri. La ora actuală, cu un impozit pe profitul individual de 10% (la noi e 16%), pe dividend de 5% (la noi e 16%) și cu contribuții de 20,5% (la noi nivelul este de 31,3%) bulgarii sunt în prezent populația cu cel mai mic nivel de impozitare din Uniunea Europeană. Concret, fiscalitatea extrem de redusă a reprezentat punctul forte al economiei bulgărești în 2009, iar acest lucru s-a văzut și în deficitul bugetar, de doar 0,8% din PIB, unul dintre cele mai reduse din statele membre ale UE. Mai mult, în 2009, veniturile consolidate la buget de stat bulgar au scăzut față de 2008 cu numai 8,4%, la 12,5 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile guvernamentale au fost tăiate cu 15%, ajungând la 12,7 miliarde de euro. În consecință, Bulgaria se pregătește ca în 2011 să reducă TVA de la 20% la 16%, în timp ce la București Guvernul ia în calcul creșterea taxei pe valoare adăugată.
În țara noastră, pe când ungurii se pregăteau să încaseze prima tranșă din împrumutul FMI, autoritățile excludeau orice finanțare externă. Patru luni mai târziu, martie 2009, România ajungea la un acord cu Fondul pentru „un pachet” de 20 miliarde de euro. În aprilie 2009, guvernul de la Budapesta începe să aplice măsurile de austeritate, în timp ce la București, se pregătea modificarea codului fiscal și introducerea impozitului minim, decizie care a dus la o avalanșă de suspendări în rândul firmelor mici. Peste 133.000 de firme au apelat la această metodă în 2009, numărul fiind de peste 10 ori mai mare decât în anul anterior. Banii de la FMI însă n-au fost suficienți. Pe parcursul anului trecut Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la bănci cu peste 15 miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în anul 2008.  Cum era de așteptat, câteva săptămâni mai târziu, statisticienii au „bifat” oficial recesiunea, iar scăderea economică de 8,8% în trimestru II față de aceeași perioadă a anului 2007, era mult mai mare decât cea de la Budapesta (7,6%) și depășea dublul celei de la Sofia (4,2%). Totodată, în noiembrie 2009, FMI a amânat acordarea celei de-a treia tranșe pentru România în valoare de 1,5 miliarde euro. Pe final de an însă, pe fondul consumului ridicat de Sărbători, economia a recuperat puțin, astfel că per total, în 2009, contracția economică a fost de 7,2% din PIB, deficitul bugetar având același nivel. În schimb, ungurii au înregistrat o scădere economică de 6,4% din PIB, deficitul bugetar coborând până la 3,9% din PIB. I-am depășit pe unguri și la cheltuieli bugetare. Dacă la ei suma a scăzut, la noi, în 2009, fiind an electoral, cheltuielile bugetare au crescut cu 2,4 ajungând la 47 de miliarde de lei.

Numai Dumnezeu ne poate ajuta
Mai mult, pe lângă faptul că împrumutul contractat acum un an de Guvern nu a revitalizat economia națională, președintele Traian Băsescu a declarat recent că există riscul ca România să fie nevoită să facă un nou împrumut la sfârșitul acestui an. „Să ne imaginăm că Guvernul nu ar reuși să impună niște cheltuieli rezonabile de funcționare a statului… Efectul ar fi că la sfârșitul anului 2010 ar trebui să facem un nou împrumut”. În aceste condiții, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Adrian Vasilescu, a afirmat într-o conferință de presă că doar intevenția lui Dumnezeu ar avea efect asupra actualelor condiții economice. „Dacă ne ajută Dumnezeu, anul acesta ieșim din recesiune. Dar șomajul va mai continua. Și alte aspecte ale crizei”, a declarat Vasilescu.     
    (A.Z.)