Mitropolitul Ardealului dă asigurări că Liceul Andrei Șaguna nu va deveni seminar teologic

Î.P.S. dr. Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, l-a împuternicit pe prof. dr. pr. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului, să aducă clarificările necesare în scandalul creat în jurul revendicării Colegiului Național „Andrei Șaguna” de către Biserica Ortodoxă Română.

Deși procesul intentat de către Biserica „Sf. Nicolae” din Șchei și de către Biserica „Sf. Adormire” pentru revendicarea imobilului în care funcționează Colegiul durează de aproape zece ani, iminenta retrocedare a pus pe jar comunitatea locală. Principala temere a șaguniștilor este aceea că, din momentul preluării clădirii de către Biserică, liceul va fi transformat într-unul confesional. Părinții și reprezentanții școlii susțin că, la jumătatea secolului al XIX-lea, când s-a construit școala, mai mulți brașoveni înstăriți au contribuit cu sume consistente, iar alții au efectuat muncă voluntară, astfel că imobilul ar putea fi considerat mai degrabă o proprietate a comunității și nu una exclusiv a bisericii. Mihai Pascu, președintele Asociației Părinților, care este totodată director în Consiliul Județean și președintele Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, a exprimat îngrijorarea părinților și a conducerii școlii, că Biserica Sf. Nicolae nu va avea fondurile necesare cheltuielilor de întreținere, așa cum nu a avut bani astă-iarnă nici pentru a asigura încălzirea muzeelor din incintă, și atunci va consuma resurse tot de la comunitatea locală. În plus, reprezentanții liceului brașovean se tem că dacă vor fi chiriași se vor pierde câteva milioane de euro din fonduri europene, dar și banii investiți în modernizarea și extinderea școlii.

La început a fost școală confesională
„Întrucât în mai multe periodice brașovene am asistat la un adevărat, «spectacol» al celor mai mult sau mai puțin informați cu privire la istoria acestui important lăcaș de învățătură, cu binecuvântarea Î.P.S. dr. Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, folosindu-ne de bogatul tezaur documentar din Șcheii Brașovului, oferim spre cunoaștere câteva mărturii edificatoare pentru a informa opinia publică asupra adevărului istoric despre gimnaziul, «Andrei Șaguna»”, spune prof. dr. pr. dr. Vasile Oltean, în materialul intitulat „Gimnaziul românesc «Andrei Șaguna»- mărturii documentare”. Potrivit arhivelor, încă din 1844, protopopul Ioan Popazu, proaspăt absolvent al Academiei Teologie din Viena, făcea parte dintr-o comisie guvernamentală formată în vederea înființării unui gimnaziu românesc sub egida celor două biserici brașovene: ,,Sf. Nicolae” și ,,Adomirea Maicii Domnului” din Cetate. După șapte runde, în urma confruntărilor cu autoritățile, efortul lui Popazu s-a dovedit zadarnic. Intervenind revoluția de la 1848, în care protopul s-a implicat deplin (fusese ales secretar al revoluției), pentru moment problema înființării gimnaziului a fost abandonată. După revoluție, rămânând la Viena și sprijinit de mitropolitul Andrei Șaguna, protopopul Popazu reușește să obțină de la autoritățile imperiale dreptul de a ridica un gimnaziu pe seama celor două biserici.
După impresionante eforturi, în urma cărora enoriașii celor două biserici amintite își unesc interesele școlare pentru a crea o școală superioară, la 1851 primul gimnaziu românesc își deschide porțile, clasa a IV-a de la școala din Șchei devenind prima clasă de gimnaziu. Documentele menționează că terenul pe care se va ridica edificiul fusese cumpărat de protopop din 1844, iar arhitectul Ștefan Emilian (și el absolvent de Viena)  în 1846 întocmise deja planul noului imobil. Pentru anul școlar 1850/51 s-au închiriat de către cele două biserici 6 camere în Casa Băcanului (Șirul Spitalului nr. l0), pentru a sluiji ca lăcaș de învățătură pentru cele 4 clase de băieți și 3 de fetițe.
În 7 septembrie 1851, de Sfânta Sofia, într-o atmosferă de mare sărbătoare, cu participarea mitropolitului Andrei Șaguna, se pune piatra fundamentală a noului edificiu proiectat de Ștefan Emilian, edificiu care avea să fie finalizat la 1871, când se construiește și aripa de sud. În noul an școlar, 1851/2, se deschide a doua clasă gimnazială prin angajarea (tot de către cele două biserici) ca profesor a lui Iosif Barac (viitorul protopop), fiul cunoscutului poet iluminist Ioan Barac. În anul următor se deschide clasa a III-a cu noii profesori: David Almasianu, Ioan Petric (viitorul protopop) și Vasile Oroianu. O dată cu deschiderea în anul școlar următor a clasei a IV-a, școala obține și aprobarea oficială de funcționare ca gimnaziu mic, funcționând 9 ani în limitele acestui tip de gimnaziu (conform actului oficial al gimnaziilor din Transilvania ,,Organisations Entwurf fur die Oesterr Gimnasien”) . În 1862, o dată cu înființarea clasei a V-a, gimnaziul își completează catedra cu dr. Ioan Meșotă, și el absolvent vienez, teologul Ștefan Iosif (viitorul director și protopop al Brașovului), devenind gimnaziu superior. Obținând în anul 1866 dreptul de publicitate printr-un decretul 14577/1866, se completează de cele două biserici numărul cadrelor didactice.
„Ca organ administrativ, din 10 mai 1850 se constituie Eforia școlară, compusă din 6 reprezentanți ai bisericii «Sf. Nicolae» din Șchei și alți șase ai bisericii  din Cetate, având ca prim președinte pe protopopul Ioan Popazu. Din decembrie 1860 președinte este numit negustorul Damian Datcu. Având obligația de a administra toate școlile de sub egida Gimnaziului, dar și de a asigura veniturile, numind cadre sau dispunând asupra organizării școlii, acest organ administrativ reușeste să organizeze astfel învățământul brașovean, încât să reziste tuturor neajunsurilor din perioada dualismului și absolutismului. Aplicând cu abilitate decretul Curții din Viena, din 1850, care hotăra că problema învățământului este «competența statului și a bisericii», precum și decretul guvernului din 24 aprilie 1852, care preciza că «organizarea școalelor poporale ține și de organele statului și de cele ale bisericii». Eforia, cu sprijinul mitropolitului Andrei Șaguna obține în cadrul autonomiei bisericești și autonomia școlilor confesionale, căutând să limiteze cât mai mult amestecul statului în treburile școlare, acestea reducându-se la controlul de inspecție din partea unui consilier școlar cesarc crăesc și din 1857 se hotărăște ca «treburile dinlăuntru ale școalelor (adică problema instrucției și educației) intră în atribuțiile inspectorilor confesionali: preot, protopop, episcop», admițându-se și un inspector mirean”, precizează prof. Oltean.

Biserica avea dreptul de a alege profesorii
Gimnaziul extins cu clase de liceu avea și secție de real, îndreptată mai mult spre comercial, și după 1900 nu-și schimbă conținutul educațional, respectând Legea învățământului secundar din 1883, în baza căreia se accepta bisericii dreptul de a-și alege profesorii (calificați după legile statului) și să hotărască limba de predare, sistemul de învățământ, planul de instrucțiune, manualele, și că, deși controlul se exercita de către organele de stat, iar de la examenele de bacalaureat nu lipseau „comisarii” (delegații autorității), președinția o aveau totdeauna delegații Consistoriului arhidiecezan de la Sibiu. După anul 1918, liceul „Andrei Șaguna” rămâne confesional, iar după 1920 s-a introdus și la Brașov „sistemul de bifurcare în clasele superioare, cu secția reală și modernă, cu orar și programă unitară”. La 37 de ani după înființarea gimnaziului, la 25 martie 1887 reprezentanții bisericii „Sf. Nicolae” propun înființarea unei grădinițe, care va funcționa din 1890 în „Casa Ciurculeț”, proprietatea Bisericii „Sf. Nicolae” din anul 1824, unde funcționează și azi. „Considerăm că aceste mărturii, extrase din documentele din Muzeului Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului, vor sluji celor care «răscolesc» spiritele în defavoarea adevărului”, a încheiat prof. Oltean.

„Șaguna” rămâne laic
Acesta a transmis, se asemenea, asigurările date de ÎPS Laurențiu Streza că nu există nici măcar intenția de a transforma CN „Andrei Șaguna” într-unul confesional, mai ales că Brașovul are deja un seminar liceal teologic, în care s-a investit mult în ultimii ani. „Mitropolitul dorește să contribuie la creșterea prestigiului și performanțelor liceului brașovean și și-a exprimat disponibilitatea de a oferi sprijin în accesarea fondurilor europene pentru proiectele colegiului”, a adăugat pr. prof. dr. Vasile Oltean.

Municipalitatea exclude plata vreunei chirii
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a anunțat recent că a avut o întrevedere cu Mitropolitul Ardealului, pentru a discuta pe această temă și este convins că se cele două părți vor ajunge la un compromis. „Indiferent de situația juridică sau patrimonială a clădirii, important este ca activitatea educațională să nu fie afectată în sens negativ. Cred că este posibil un parteneriat asemănător celui de la Liceul «Aprily Lajos». Vom discuta și cu conducerea Inspectoratului Școlar Județean, precum și cu părinții, astfel încât să găsim cea mai bună soluție”.
În același timp, George Scripcaru exclude ca municipalitatea să plătească vreo chirie pentru acest imobil: „Nu ne permitem să plătim chirii pentru o locație în care se derulează o activitate de învățământ de peste 150 de ani. Până la urmă, Biserica are un parteneriat cu municipalitatea, noi le-am acordat sprijin de fiecare dată, există amplasamente care fac parte din domeniul public și au fost puse gratuit la dispoziția Bisericii”.