„Clementa” – Legea evaziunii fiscale e „toleranta” cu cei care nu-si achita obligatiile la buget

Incepand de ieri, pedepsele pentru evaziunea fiscala se aplica pe baza unor noi norme. Legea in cauza, 241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale, se anunta initial mult mai aspra si se dorea asimilarea evaziunii cu criminalitatea, prin urmare sa intre in categoria infractiunilor de Drept penal. Cel putin asa sunau promisiunile facute de actualii guvernanti in campania electorala. Dar, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Astfel, noile reglementari functioneaza pe principiul ca este mai bine ca statul sa colecteze bani la buget decat sa-i bage pe evazionisti la inchisoare. Concret, daca un contribuabil pagubeste statul cu 100.000 de euro si plateste integral suma, pana la primul termen de judecata, el risca doar o amenda. Daca prejudiciul este de „doar” de 50.000 de euro, el scapa numai cu o sanctiune administrativa. Daca este vorba de sume mai mari de 100.000 de euro, iar inculpatul se achita de datorie pana la primul termen de judecata, pedeapsa prevazuta de lege se reduce automat la jumatate. Trebuie spus totusi ca aceasta prevedere nu se aplica decat o singura data. „In cazul in care fapta se repeta, clementa nu se mai aplica”, declara recent presedintele ANAF, Sebastian Bodu.
Pana la 15 ani de inchisoare pentru rambursarile ilegale
Potrivit noii legi, contribuabilii care intra ilegal in posesia unor sume de bani cu titlu de rambursari, restituiri sau compensari vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Daca mai multe persoane se asociaza pentru a savarsi astfel de fapte, ele risca o pedeapsa intre 5 si 15 ani de puscarie. Cu o perioada de detentie de la 2 ani la 8 ani se aleg si cei care ascund un bun sau o sursa impozabila, dar si aceia care „uita” sa inscrie in actele contabile operatiunile comerciale sau veniturile realizate. Aceeasi pedeapsa este prevazuta atat pentru persoanele care inscriu in actele contabile tranzactii fictive, cat si pentru cele care distrug sau ascund acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor. Pentru tinerea unei evidente contabile duble legea prevede inchisoarea de la 2 la 8 ani, pedeapsa valabila si in cazul sustragerii de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea sediilor principale sau secundare ale persoanelor verificate. Pedeapsa este valabila si in cazul declararii fictive ori declararii inexacte a datelor referitoare la sediile principale sau secundare.

Ani de detentie in plus
In plus, in cazul in care un debitor alege sa degradeze sau sa instraineze bunurile sechestrate, el ar putea ajunge sa isi petreaca 8 ani de viata intre peretii unei celule. Mai trebuie spus ca, in functie de valoarea prejudiciului, limitele maxime si minime ale pedepselor prevazute pentru evaziune pot creste. Daca paguba facuta statului este mai mare de 100.000 de euro, pedeapsa se majoreaza cu doi ani, iar daca suma datorata este mai mare de 500.000 de euro, perioada de detentie se mareste cu trei ani.
Legea califica si alte fapte drept infractiuni si le pedepseste cu inchisoarea. Intre acestea se numara punerea in circulatie a facturilor fiscale false, refuzul de a prezenta in vederea verificarilor evidenta contabila si bunurile patrimoniale, precum si impiedicarea accesului inspectorilor in sedii sau pe terenuri pentru a efectua controale. Puscaria ii asteapta si pe cei care nu varsa la buget, in maxim 30 de zile de la scadenta, sumele reprezentand impozitele si contributiile cu retinere la sursa. Legea considera infractiune si faptele contribuabililor de a nu reface documentele de evidenta contabila in termenul stabilit de inspectori si se pedepseste cu amenda intre 50 milioane lei vechi si 300 milioane lei vechi.