Ce sunt aditivii alimentari? (I)

Aditivii care se adauga in alimentele procesate industrial sunt cunoscuti sub numele de „E-uri”. Actualmente, se presupune, in anumite cercuri stiintifice, ca unii dintre ei reprezinta a treia cauza a mortalitatii pe plan mondial.
Pe ambalajele alimentelor procesate industrial nu este de obicei trecuta denumirea completa a aditivilor continuti, ci se scrie denumirea standardizata acceptata international. Aceasta consta din litera „E” urmata de o cifra. Exista mai multe definitii ale aditivilor alimentari, mai mult sau mai putin favorabile. Astfel, conform unui ordin al Ministerului Sanatatii, „aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare”.
Potrivit altei definitii, aditivii alimentari sunt „substante care, la origine, nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor, adaugate in scopul de a modifica – favorabil – insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice”. In fine, o a treia definitie spune ca aditivul alimentar reprezinta „orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu”.

Categorii de aditivi
– conservanti – prelungesc perioada de pastrare a alimentelor, prin protejarea lor contra alterarii produse de microorganisme;
– antioxidanti – prelungesc perioada de pastrare a alimentelor, prin protejare impotriva oxidarii;
– acidifianti – cresc aciditatea alimentelor, dandu-le un gust acru;
– substante-tampon – folosesc la reglarea si la mentinerea pH-ului specific alimentului;
– antispumanti – reduc si previn spuma;
– emulsificatori – fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe substante;
– agenti de gelificare – ajuta la formarea gelurilor;
– sequestranti – formeaza complexe cu ionii metalici;
– stabilizatori – fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor;
– substante de ingrosare – au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare;
– indulcitori – substante (altele decat zaharul) care dau gust dulce alimentelor;
– coloranti naturali si coloranti de sinteza;
– agenti de afanare – contribuie la cresterea volumului alimentelor, fara a modifica valoarea energetica;
– antiaglomeranti ;
– potentiatori de aroma – mentin si amplifica aroma specifica alimentului ;
– substante-suport – faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor, fara a modifica proprietatile lor;
– enzime;
– aromatizanti – se impart in trei categorii:
1. Substante aromate naturale – se obtin din materii prime de origine vegetala sau animala.
2. Substante identic naturale – se obtin prin sinteza chimica, dar sunt identice din punctul de vedere al compozitiei cu aromele naturale.
3. Substante artificiale – se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de cele naturale.
Informatiile asupra efectelor aditivilor alimentari sunt destul de greu de obtinut, deoarece deseori aceste efecte devin evidente dupa foarte mult timp. Uneori, identificarea cauzei unei boli sau a cresterii incidentei acesteia nu este usor de pus pe seama unui aditiv. Alta problema este ca raportarea problemelor de sanatate presupuse a se datora aditivilor alimentari se face inca foarte greoi si, de aici, saracia de informatii asupra acestui subiect.